Ce este diabetul gestațional: cauze, simptome, diagnostic și tratament

Ai primit un rezultat modificat la analize și ți s-a spus că ar putea fi vorba despre diabet gestațional. Este normal să simți îngrijorare, poate chiar vinovăție, și să te întrebi imediat dacă bebelușul tău este în siguranță. Multe gravide trec prin exact aceleași emoții.

Vestea liniștitoare este că această formă de diabet este una dintre cele mai bine studiate complicații ale sarcinii. Depistat la timp și ținut sub control împreună cu medicul, riscurile pentru tine și pentru copil pot fi reduse semnificativ, iar majoritatea femeilor nasc copii sănătoși.

În acest articol îți explicăm, în cuvinte simple, ce este diabetul gestațional, de ce apare, cum se depistează, ce presupune tratamentul și ce urmează după naștere.

Ce este diabetul gestațional, explicat pe înțelesul tuturor

Diabetul zaharat gestațional este o formă de diabet care apare sau este identificată pentru prima dată în timpul sarcinii, la femei care nu erau cunoscute anterior cu diabet. El se caracterizează prin valori ale glicemiei (concentrația de glucoză, adică de zahăr, din sânge) mai mari decât cele considerate normale pentru sarcină.

Cu alte cuvinte, organismul tău nu mai reușește să mențină glicemia în limitele obișnuite atunci când este supus solicitărilor suplimentare aduse de sarcină.

Cum funcționează glicemia în sarcină

După fiecare masă, alimentele sunt transformate în glucoză, principalul combustibil al corpului. Pentru ca glucoza să intre din sânge în celule, este nevoie de insulină, un hormon produs de pancreas.

În sarcină, necesarul de insulină crește progresiv. Dacă pancreasul reușește să producă suficientă insulină suplimentară, glicemia rămâne normală. Dacă nu reușește să țină pasul, glucoza se acumulează în sânge și apare diabetul gestațional.

Cât de frecvent este diabetul gestațional

Diabetul gestațional este una dintre cele mai frecvente probleme medicale ale sarcinii. Frecvența raportată variază considerabil în funcție de populația studiată și de criteriile de diagnostic folosite, estimările situându-se frecvent între aproximativ 2% și 10% dintre sarcini, cu valori mai mari în unele studii care aplică criterii mai stricte.

Este important de reținut un lucru: nu ai făcut nimic greșit. Diabetul gestațional nu este consecința faptului că ai mâncat „prea multe dulciuri” și poate apărea și la femei cu greutate normală și stil de viață echilibrat.

Prin ce se deosebește de diabetul zaharat de tip 1 și de tip 2

• Diabetul de tip 1 apare de obicei prin distrugerea autoimună a celulelor pancreatice care produc insulină și necesită tratament cu insulină pe toată durata vieții.
• Diabetul de tip 2 este legat în principal de rezistența la insulină și apare, de regulă, în afara sarcinii.
• Diabetul gestațional apare în context de sarcină și, în cele mai multe cazuri, valorile glicemiei revin la normal după naștere. Totuși, el semnalează o predispoziție care necesită monitorizare ulterioară.

Uneori, valori foarte mari ale glicemiei descoperite în sarcină pot indica de fapt un diabet zaharat preexistent, nediagnosticat până atunci. Diferențierea este făcută de medic, pe baza analizelor.

De ce apare diabetul gestațional

Rolul hormonilor placentari

Placenta produce o serie de hormoni necesari dezvoltării copilului. Unii dintre aceștia, printre care lactogenul placentar uman, progesteronul și cortizolul, au și un efect secundar: reduc eficiența cu care insulina își face treaba.

Acest efect se accentuează pe măsură ce placenta crește, motiv pentru care diabetul gestațional apare cel mai frecvent în a doua jumătate a sarcinii.

Rezistența la insulină din sarcină

Fenomenul se numește insulinorezistență și, într-o anumită măsură, este normal și util: el asigură un aport constant de glucoză către făt.

Problema apare atunci când pancreasul mamei nu poate compensa prin producție suplimentară de insulină. Rezultatul este hiperglicemia, adică glicemia crescută. Glucoza în exces traversează placenta, iar pancreasul copilului începe să producă insulină suplimentară, ceea ce poate influența creșterea fetală.

Factori de risc pentru diabetul gestațional

Prezența unor factori de risc nu înseamnă că vei dezvolta cu siguranță diabet gestațional, iar absența lor nu îl exclude complet.

Factori care nu pot fi modificați

• Antecedente de diabet gestațional la o sarcină anterioară
• Rude de gradul întâi (părinți, frați) cu diabet zaharat
• Vârsta maternă mai înaintată
• Nașterea anterioară a unui copil cu greutate mare la naștere (macrosomie)
• Sindromul ovarelor polichistice
• Apartenența la anumite grupuri etnice cu risc crescut

Factori asupra cărora se poate interveni

• Excesul ponderal sau obezitatea înainte de sarcină
• Sedentarismul
• Creșterea rapidă în greutate în sarcină
• Valori ale glicemiei aflate anterior în zona de prediabet

Aceste aspecte pot fi discutate cu medicul, ideal înainte de a rămâne însărcinată.

Simptomele diabetului gestațional

De ce lipsa simptomelor nu înseamnă lipsa bolii

Cel mai important lucru de reținut este că, în majoritatea cazurilor, diabetul gestațional nu produce simptome evidente. Multe femei se simt perfect normal.

Exact din acest motiv testarea de rutină este recomandată tuturor gravidelor sau, în funcție de ghidul urmat, gravidelor cu factori de risc. Diagnosticul se pune pe baza analizelor de sânge, nu pe baza felului în care te simți.

Semne care necesită evaluare medicală

Atunci când apar, manifestările pot fi nespecifice și ușor de confundat cu disconfortul obișnuit din sarcină:

• Sete accentuată și persistentă
• Nevoia de a urina mai des și în cantitate mai mare
• Oboseală neobișnuită
• Vedere încețoșată
• Infecții urinare sau vaginale repetate

Aceste semne nu confirmă diagnosticul, dar merită menționate medicului care urmărește sarcina.

Cum se diagnostichează diabetul gestațional

Testul de toleranță la glucoză orală (TTGO) cu 75 g

Cea mai utilizată metodă în Europa, inclusiv în practica din România, este testul de toleranță la glucoză orală cu 75 g de glucoză, efectuat de obicei între săptămânile 24 și 28 de sarcină.

Testul presupune:

1. O recoltare de sânge dimineața, pe nemâncate (glicemie a jeun, adică bazală).
2. Consumul unei soluții care conține 75 g de glucoză.
3. Recoltări repetate la 1 oră și la 2 ore după consumul soluției.

Există și o variantă în doi pași, folosită mai ales în Statele Unite, care începe cu un test de screening cu 50 g de glucoză, urmat, dacă rezultatul este modificat, de un test diagnostic cu 100 g de glucoză pe durata a trei ore.

Nu toate ghidurile recomandă aceeași strategie. Metoda potrivită pentru tine este stabilită de medicul care urmărește sarcina, în funcție de protocolul clinicii și de profilul tău de risc.

Valorile folosite pentru diagnostic

Pragurile diferă între ghiduri, ceea ce poate crea confuzie atunci când compari informații din surse diferite.

Criteriile Organizației Mondiale a Sănătății din 2013, preluate după studiul HAPO și folosite pe scară largă, consideră diagnosticul de diabet gestațional atunci când, la testul cu 75 g, cel puțin una dintre valori este atinsă sau depășită:

Momentul recoltării	Valoare de prag
Pe nemâncate (a jeun)	92 mg/dl (5,1 mmol/l)
La 1 oră	180 mg/dl (10,0 mmol/l)
La 2 ore	153 mg/dl (8,5 mmol/l)

Ghidul britanic NICE folosește praguri diferite, respectiv o glicemie a jeun de 5,6 mmol/l sau o valoare la 2 ore de 7,8 mmol/l.

Aceste cifre sunt oferite exclusiv pentru orientare. Interpretarea rezultatelor tale, inclusiv a valorilor aflate la limită, este de competența medicului, care ia în calcul întregul context clinic.

Testarea precoce, în primul trimestru

La femeile cu factori de risc importanți, cum ar fi obezitatea, un diabet gestațional în antecedente sau tulburări cunoscute ale metabolismului glucozei, poate fi recomandată testarea încă de la prima vizită prenatală. Scopul este identificarea unui diabet zaharat preexistent, nediagnosticat.

Dacă rezultatul acestei testări precoce este normal, testarea se repetă, de regulă, între săptămânile 24 și 28.

Cum te pregătești pentru test

Instrucțiunile exacte îți sunt oferite de laborator sau de medic. În general, testul presupune un repaus alimentar de câteva ore peste noapte, iar în timpul testului este necesar să rămâi în repaus, fără să mănânci, să bei altceva sau să fumezi.

Dacă ai stări de greață accentuate sau ai avut reacții neplăcute la teste anterioare, spune-i acest lucru medicului înainte de programare.

Ce riscuri implică diabetul gestațional

Scopul acestei secțiuni nu este să te sperie, ci să te ajute să înțelegi de ce monitorizarea contează. Riscurile de mai jos sunt posibile, nu inevitabile, iar controlul bun al glicemiei le reduce.

Posibile efecte asupra mamei

• Tensiune arterială crescută în sarcină și preeclampsie
• Exces de lichid amniotic (polihidramnios)
• Probabilitate mai mare de naștere prin cezariană sau de naștere indusă
• Traumatisme ale canalului de naștere, atunci când copilul are greutate mare

Posibile efecte asupra copilului

• Creștere fetală excesivă (macrosomie), cu risc crescut de dificultăți la naștere, inclusiv distocie de umăr
• Scăderea glicemiei la nou-născut în primele ore după naștere (hipoglicemie neonatală)
• Icter neonatal
• Dificultăți respiratorii, mai ales în cazul nașterii premature

Riscuri pe termen lung

Femeile care au avut diabet gestațional au un risc crescut de a dezvolta ulterior diabet zaharat de tip 2. Datele publicate indică un risc de aproximativ 35% până la 60% în interval de 5 până la 10 ani, iar unele analize raportează valori și mai mari pe durata întregii vieți.

Copiii născuți din aceste sarcini pot avea, la rândul lor, un risc mai mare de obezitate și de tulburări ale metabolismului glucozei mai târziu în viață.

Vestea bună este că acest risc nu este o fatalitate. Modificările de stil de viață și monitorizarea periodică pot întârzia sau preveni apariția diabetului de tip 2.

Tratamentul diabetului gestațional

Obiectivul tratamentului este menținerea glicemiei în limitele recomandate, pentru a proteja atât sănătatea ta, cât și dezvoltarea copilului. Planul este stabilit individual, împreună cu echipa medicală, care poate include medicul obstetrician, medicul diabetolog și un dietetician.

Alimentația și stilul de viață

La majoritatea femeilor, primul pas este ajustarea alimentației. Principiile generale, discutate în literatura medicală, includ:

• Mese regulate, fără perioade lungi de post
• Distribuirea carbohidraților pe parcursul zilei, în locul consumului lor concentrat la o singură masă
• Preferința pentru carbohidrați complecși și alimente bogate în fibre
• Limitarea băuturilor îndulcite și a dulciurilor concentrate
• Asocierea carbohidraților cu proteine și grăsimi sănătoase

Aceste recomandări sunt orientative. Un plan alimentar adaptat greutății tale, vârstei sarcinii și rezultatelor glicemiei trebuie stabilit împreună cu medicul sau cu un dietetician, nu după informații generale de pe internet.

Activitatea fizică în sarcină

Mișcarea regulată ajută mușchii să folosească glucoza mai eficient și poate contribui la scăderea glicemiei. Activitățile de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos sau înotul, sunt frecvent recomandate în sarcinile fără complicații.

Înainte de a începe sau de a modifica un program de exerciții, cere avizul medicului, mai ales dacă ai alte afecțiuni sau o sarcină considerată cu risc.

Automonitorizarea glicemiei

Ți se poate recomanda să îți măsori glicemia acasă, cu un glucometru, de obicei dimineața pe nemâncate și după mese.

Ghidurile menționează valori-țintă orientative pentru automonitorizare, de exemplu o glicemie a jeun sub aproximativ 95 mg/dl (5,3 mmol/l) și valori postprandiale sub aproximativ 140 mg/dl (7,8 mmol/l) la o oră după masă. Aceste ținte pot fi ajustate de medic în funcție de situația ta.

Notarea valorilor într-un jurnal, alături de mese și de activitate, ajută echipa medicală să înțeleagă tiparul glicemiei tale.

Când este necesar tratamentul medicamentos

Dacă valorile glicemiei rămân peste ținte în ciuda modificărilor de alimentație și de activitate fizică, medicul poate recomanda tratament medicamentos.

Opțiunile discutate în ghiduri includ insulina și, în anumite situații și în funcție de ghidul urmat, metforminul. Alegerea, dozele și momentul inițierii sunt decizii strict medicale, adaptate fiecărei paciente.

Nu începe, nu opri și nu modifica niciun tratament pe cont propriu. Necesarul de insulină se poate schimba pe parcursul sarcinii, motiv pentru care controalele periodice sunt esențiale.

Cum decurg sarcina și nașterea când ai diabet gestațional

În general, vei avea consultații mai frecvente și o monitorizare mai atentă a creșterii copilului, inclusiv ecografii suplimentare pentru evaluarea greutății fetale și a cantității de lichid amniotic.

Momentul și modul nașterii se decid individual. Ele depind de controlul glicemiei, de estimarea greutății fetale, de eventualele complicații asociate și de evoluția sarcinii. Multe femei cu diabet gestațional bine controlat nasc natural, la termen.

După naștere, nou-născutului i se poate verifica glicemia în primele ore, deoarece există riscul de hipoglicemie neonatală. Este o măsură de precauție de rutină.

Ce se întâmplă după naștere

Testarea la 4 până la 12 săptămâni după naștere

La cele mai multe femei, valorile glicemiei revin la normal după naștere, odată cu eliminarea placentei.

Cu toate acestea, ghidurile recomandă repetarea unui test de toleranță la glucoză cu 75 g la aproximativ 4 până la 12 săptămâni după naștere, pentru a verifica dacă glicemia s-a normalizat cu adevărat sau dacă persistă o tulburare a metabolismului glucozei.

Din păcate, acest test este realizat de mai puțin de jumătate dintre femeile care ar avea indicație. Este unul dintre cele mai utile lucruri pe care le poți face pentru sănătatea ta pe termen lung.

Alăptarea și controlul glicemiei

Alăptarea este încurajată în general, atât pentru beneficiile ei asupra copilului, cât și pentru efectul favorabil asupra metabolismului matern. Discută cu medicul dacă ai nelămuriri legate de alăptare în contextul tratamentului pe care îl urmezi.

Monitorizarea pe termen lung

Deoarece riscul de diabet zaharat de tip 2 rămâne crescut, se recomandă testarea periodică a glicemiei, de regulă la fiecare 1 până la 3 ani, sau mai frecvent dacă apar valori sugestive pentru prediabet.

Dacă plănuiești o nouă sarcină, o evaluare a glicemiei înainte de concepție este utilă.

Se poate preveni diabetul gestațional?

Nu există o metodă care să garanteze prevenirea. Există însă măsuri care, potrivit literaturii medicale, pot reduce riscul:

• Atingerea unei greutăți sănătoase înainte de sarcină, acolo unde este posibil
• Activitate fizică regulată, adaptată sarcinii
• O alimentație echilibrată, bogată în fibre
• Controlul creșterii în greutate pe parcursul sarcinii, conform recomandărilor medicului

Chiar și cu toate aceste măsuri, diabetul gestațional poate apărea. Nu este vina ta.

Când să mergi la medic

Programează-te la medic sau contactează echipa care îți urmărește sarcina dacă:

• Ai factori de risc pentru diabet gestațional și nu ai discutat încă despre testare
• Ai primit un rezultat modificat la analizele de glicemie
• Ai sete intensă, urinări frecvente, oboseală marcată sau vedere încețoșată
• Valorile măsurate acasă sunt în mod repetat peste țintele stabilite
• Observi o scădere a mișcărilor fetale, indiferent de context, situație în care evaluarea trebuie făcută de urgență

Orice decizie privind diagnosticul, monitorizarea sau tratamentul trebuie luată împreună cu medicul specialist, care îți cunoaște situația completă.

Întrebări frecvente despre diabetul gestațional

Ce este diabetul gestațional, pe scurt?

Este o formă de diabet identificată pentru prima dată în sarcină, caracterizată prin valori ale glicemiei mai mari decât cele normale. Apare pentru că hormonii produși de placentă reduc eficiența insulinei, iar pancreasul nu reușește întotdeauna să compenseze.

În ce săptămână se face testul pentru diabet gestațional?

Testul de toleranță la glucoză se efectuează, de regulă, între săptămânile 24 și 28 de sarcină. La femeile cu factori de risc, medicul poate recomanda o testare mai devreme, încă din primul trimestru.

Diabetul gestațional dispare după naștere?

La majoritatea femeilor, glicemia revine la valori normale după naștere. Este însă recomandată repetarea testului de toleranță la glucoză la aproximativ 4 până la 12 săptămâni după naștere, pentru confirmare.

Diabetul gestațional afectează bebelușul?

Poate influența dezvoltarea copilului, în special prin creștere fetală excesivă și prin risc de hipoglicemie în primele ore după naștere. Controlul bun al glicemiei reduce semnificativ aceste riscuri, iar majoritatea copiilor se nasc sănătoși.

Pot mânca dulciuri dacă am diabet gestațional?

Nu există o listă universală de alimente interzise, dar dulciurile concentrate și băuturile îndulcite cresc rapid glicemia și sunt de obicei limitate. Planul alimentar potrivit ție trebuie stabilit împreună cu medicul sau cu un dietetician.

Voi avea nevoie de insulină?

Nu neapărat. Multe femei își mențin glicemia în limite adecvate doar prin alimentație și activitate fizică. Insulina sau alt tratament medicamentos se recomandă atunci când aceste măsuri nu sunt suficiente, iar decizia aparține medicului.

Testul de toleranță la glucoză este periculos pentru sarcină?

Testul este considerat sigur și este folosit pe scară largă. Unele gravide resimt greață sau amețeală după consumul soluției de glucoză. Dacă ai avut reacții neplăcute anterior, informează medicul înainte de test.

Voi face din nou diabet gestațional la o sarcină viitoare?

Un diabet gestațional în antecedente crește probabilitatea reapariției la o sarcină ulterioară, dar nu o face certă. O evaluare a glicemiei înainte de concepție și monitorizarea atentă sunt recomandate.

Diabetul gestațional înseamnă că voi avea diabet de tip 2?

Nu automat, dar riscul este crescut față de populația generală. Testarea periodică și modificările de stil de viață pot întârzia sau preveni apariția diabetului de tip 2.

Concluzie

Acum știi ce este diabetul gestațional: o tulburare a metabolismului glucozei care apare în sarcină, adesea fără simptome, și care se depistează prin testul de toleranță la glucoză.

Nu este o afecțiune care să îți definească sarcina. Este o situație medicală care se monitorizează, se gestionează și care, în cele mai multe cazuri, se rezolvă după naștere.

Cel mai important pas este să nu rămâi singură cu întrebările tale. Dacă ai factori de risc, dacă ai primit un rezultat modificat sau dacă pur și simplu vrei claritate, programează o consultație. Împreună cu medicul poți stabili un plan adaptat sarcinii tale.

Surse

1 2 3 4

   

Alte Articole Recomandate

Cauze și factori de risc pentru diabetul gestațional Simptomele diabetului gestațional Testul de toleranță la glucoză în sarcină Valorile normale ale glicemiei în sarcină Regim alimentar în diabetul gestațional Insulina în sarcină: când este necesară Riscurile diabetului gestațional pentru făt Nașterea în cazul diabetului gestațional După naștere: riscul de diabet de tip 2 Macrosomia fetală Monitorizarea glicemiei acasă în sarcină

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;

• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

source https://biomedscan.ro/ce-este-diabetul-gestational/