Cetoacidoza diabetică: urgență medicală

Cetoacidoza diabetică, prescurtată DKA după denumirea din engleză, este o complicație acută a diabetului zaharat care apare atunci când organismul nu are suficientă insulină. Este considerată o urgență medicală și necesită evaluare și tratament în spital.

În practică, medicii vorbesc despre cetoacidoză diabetică atunci când se întâlnesc trei elemente: glicemia crescută, nivelul mare de corpi cetonici și acidifierea sângelui, adică acidoza metabolică.

Cum apare, de la lipsa de insulină la corpii cetonici

Insulina este hormonul care ajută glucoza din sânge să intre în celule, unde este folosită ca sursă de energie. Când insulina lipsește sau este insuficientă, glucoza rămâne în sânge, iar celulele rămân fără combustibil.

Pentru a compensa, organismul începe să ardă grăsimi. Din acest proces rezultă niște substanțe acide numite corpi cetonici sau, mai simplu, cetone. Principalii corpi cetonici sunt beta-hidroxibutiratul și acetoacetatul.

Cetonele se acumulează în sânge și trec apoi în urină. Când sunt prea multe, echilibrul acido-bazic al organismului se dereglează și sângele devine acid. În paralel, glicemia mare determină eliminarea unei cantități mari de apă prin urină, ceea ce duce la deshidratare și la pierderea de săruri minerale, în special potasiu.

Cine poate dezvolta cetoacidoză diabetică

Cetoacidoza diabetică apare cel mai frecvent la persoanele cu diabet zaharat de tip 1 și poate fi chiar prima manifestare a bolii, la un pacient care nu știa că are diabet.

Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot dezvolta și ele cetoacidoză, mai rar, de obicei în context de infecție severă, pancreatită, tratament cu corticosteroizi sau tratament cu medicamente din clasa inhibitorilor SGLT2.

Riscul crește și în alte situații: sarcină, boli acute, intervenții chirurgicale, probleme cu pompa de insulină sau perioade în care tratamentul nu a putut fi administrat corect.

Semnele și simptomele cetoacidozei diabetice

Simptomele apar de obicei rapid, uneori în decurs de 24 de ore, iar atunci când există vărsături evoluția poate fi și mai rapidă. La unele persoane, aceste semne sunt prima indicație că au diabet.

Simptome precoce, ușor de trecut cu vederea

• Sete intensă, care nu trece nici după consum mare de lichide
• Urinare frecventă, inclusiv noaptea
• Gură uscată și piele uscată
• Oboseală, slăbiciune, senzație de epuizare
• Glicemie mare, de regulă peste 250 mg/dL
• Cetone crescute în sânge sau în urină, la testarea acasă

Semne de alarmă care cer prezentare imediată la camera de gardă

• Greață și vărsături repetate
• Durere abdominală
• Respirație rapidă și profundă, cunoscută medical drept respirație Kussmaul
• Halenă cu miros dulceag, de fructe sau de acetonă
• Piele caldă, roșie sau pătată
• Dificultate în respirație
• Confuzie, dificultate de concentrare, somnolență
• Scăderea stării de conștiență sau pierderea conștienței

Dacă apar aceste manifestări, medicii recomandă contactarea imediată a serviciilor medicale sau prezentarea la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Netratată, cetoacidoza diabetică poate pune viața în pericol.

Particularități la copii și adolescenți

La copii, cetoacidoza diabetică poate fi modul în care se descoperă diabetul zaharat de tip 1. Părinții pot observa sete exagerată, urinare frecventă, reapariția udatului patului la un copil care nu mai avea această problemă, scădere în greutate fără explicație, dureri de burtă, vărsături, respirație rapidă, lipsa interesului pentru activitățile obișnuite sau somnolență neobișnuită.

Aceste semne necesită evaluare medicală rapidă. La copii, riscul de edem cerebral în cursul cetoacidozei este mai mare decât la adulți, motiv pentru care tratamentul se face în spital, sub supraveghere atentă.

Cauzele și factorii declanșatori

Cauza de fond este întotdeauna aceeași: insulina din organism nu este suficientă pentru nevoile momentului. Situațiile care duc la acest deficit sunt însă diferite.

• Diabet zaharat de tip 1 nou diagnosticat, la o persoană care nu știa că are boala
• Omiterea dozelor de insulină sau administrarea unor doze prea mici
• Probleme tehnice, de exemplu defectarea pompei de insulină, cateter blocat sau insulină păstrată necorespunzător
• Infecții, printre cele mai frecvente cauze declanșatoare: infecții urinare, pneumonie, viroze cu febră, gastroenterite
• Alte boli acute, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau pancreatita
• Stres fizic major, precum traumatismele și intervențiile chirurgicale
• Sarcina, care crește necesarul de insulină
• Unele medicamente, în special corticosteroizii, anumite antipsihotice și inhibitorii SGLT2
• Consumul de alcool și deshidratarea severă

În timpul unei boli acute, organismul eliberează hormoni de stres precum adrenalina și cortizolul. Aceștia se opun acțiunii insulinei și cresc glicemia, motiv pentru care nevoia de insulină crește exact atunci când pacientul mănâncă mai puțin și ar fi tentat să reducă dozele.

Cetoacidoza euglicemică și medicamentele din clasa inhibitorilor SGLT2

Există o formă mai puțin cunoscută, numită cetoacidoză euglicemică, în care acidoza și cetonele crescute apar cu o glicemie normală sau aproape normală, adesea sub 200 mg/dL. Tocmai pentru că glicemia nu este mare, această formă poate fi trecută cu vederea.

Riscul este mai mare la persoanele care iau medicamente din clasa inhibitorilor SGLT2, cum sunt dapagliflozin, empagliflozin, canagliflozin sau ertugliflozin, mai ales dacă în acea perioadă apare o boală acută, o intervenție chirurgicală, o perioadă de post, o dietă foarte săracă în carbohidrați sau consum de alcool. Forma euglicemică poate apărea și în sarcină.

Dacă urmezi un astfel de tratament, discută cu medicul tău despre semnele de alarmă și despre ce ai de făcut în zilele de boală. Medicii recomandă să nu se ia doze suplimentare din aceste medicamente atunci când apar simptome și să fie contactat rapid medicul curant. Tratamentul nu se oprește și nu se modifică pe cont propriu, ci doar la indicația medicului.

Cum se pune diagnosticul de cetoacidoză diabetică

Diagnosticul se stabilește în urgență, pe baza simptomelor, a examinării clinice și a unor analize rapide de sânge și urină. Testele făcute acasă pot ridica suspiciunea, dar nu pot confirma diagnosticul.

Analizele de laborator

• Glicemia, de regulă crescută, frecvent peste 250 mg/dL, dar posibil normală în forma euglicemică
• Corpii cetonici, măsurați în sânge, unde se dozează beta-hidroxibutiratul, sau în urină
• Echilibrul acido-bazic, prin analiza gazelor sanguine, care arată pH-ul și nivelul bicarbonatului
• Ionograma, în special potasiul și sodiul, care se modifică semnificativ în cetoacidoză
• Ureea și creatinina, pentru evaluarea hidratării și a funcției rinichilor
• Hemoleucograma și alte analize care pot indica o infecție

Medicii folosesc valori orientative pentru a confirma diagnosticul și pentru a aprecia severitatea, de exemplu un pH sanguin sub 7,3 și un bicarbonat sub 18 mmol/L, alături de prezența cetonelor. Interpretarea acestor rezultate aparține întotdeauna medicului, pentru că ele se citesc împreună, nu separat.

Investigațiile care caută cauza declanșatoare

Pentru că în spate există aproape mereu un factor declanșator, medicul poate recomanda și alte investigații: sumar de urină și urocultură, radiografie toracică, electrocardiogramă, analize pentru identificarea unei infecții sau, în funcție de situație, investigații imagistice.

Identificarea cauzei este importantă pentru că tratamentul cetoacidozei nu este complet fără tratarea problemei care a declanșat-o.

Tratamentul cetoacidozei diabetice

Cetoacidoza diabetică se tratează în spital. Nu poate fi rezolvată acasă, prin creșterea dozelor de insulină sau prin consum de lichide, pentru că necesită monitorizare permanentă a glicemiei, a electroliților și a echilibrului acido-bazic.

Ce se întâmplă în spital

În funcție de severitate, pacientul este tratat în unitatea de primiri urgențe, într-o secție de diabet sau în terapie intensivă. Planul terapeutic este individualizat de medic și cuprinde, în general, următoarele direcții:

1. Reechilibrarea hidrică, prin perfuzii cu soluții care refac volumul de lichide pierdut și îmbunătățesc circulația
2. Administrarea de insulină, de obicei intravenos, în perfuzie continuă, pentru a opri producția de cetone și a scădea treptat glicemia
3. Corectarea electroliților, în special a potasiului, care poate scădea periculos pe măsură ce insulina își face efectul
4. Tratarea cauzei declanșatoare, de exemplu tratamentul unei infecții
5. Monitorizarea frecventă a glicemiei, cetonelor și analizelor de sânge, până la corectarea acidozei

După ce cetoacidoza se rezolvă și pacientul poate mânca, se revine la insulina administrată subcutanat, iar echipa medicală analizează împreună cu pacientul ce a dus la episod și cum poate fi prevenit un altul.

Complicații posibile

Complicațiile pot ține de boală sau de procesul de corectare a dezechilibrelor, motiv pentru care tratamentul se face sub supraveghere medicală:

• Scăderea prea mare a glicemiei, adică hipoglicemia
• Scăderea potasiului din sânge, numită hipokaliemie
• Edemul cerebral, o complicație rară, dar gravă, întâlnită mai ales la copii și adolescenți
• Deshidratarea severă și afectarea funcției rinichilor

Cu tratament început la timp, majoritatea pacienților se recuperează. Prognosticul depinde însă de severitatea episodului, de cauza declanșatoare și de alte afecțiuni asociate, astfel încât evaluarea situației individuale îi revine medicului curant.

Cum poate fi prevenită cetoacidoza diabetică

Multe episoade pot fi evitate printr-o bună educație terapeutică și printr-un plan stabilit dinainte cu medicul diabetolog. Recomandările de mai jos sunt generale și se adaptează întotdeauna la situația fiecărui pacient.

• Administrează tratamentul exact cum a fost prescris și nu întrerupe insulina pe cont propriu, nici în zilele în care mănânci mai puțin
• Monitorizează glicemia conform indicațiilor primite
• Anunță medicul dacă glicemia rămâne peste 200 mg/dL mai multe zile la rând
• Verifică periodic pompa de insulină, cateterul și modul de păstrare a insulinei
• Spune-i medicului dacă urmează să ai o intervenție chirurgicală sau o procedură medicală, mai ales dacă folosești insulină sau un inhibitor SGLT2
• Nu elimina complet carbohidrații din alimentație fără supravegherea echipei medicale

Regulile pentru zilele de boală

Răceala, gripa, o infecție urinară sau o toxiinfecție alimentară pot crește nevoia de insulină. Un plan pentru zilele de boală, discutat din timp cu medicul, cuprinde de obicei:

• Continuarea tratamentului cu insulină, chiar dacă apetitul este scăzut
• Măsurarea mai frecventă a glicemiei, de regulă la fiecare 3 până la 4 ore
• Testarea cetonelor, conform indicațiilor medicului
• Hidratare adecvată
• Evitarea efortului fizic atunci când glicemia este mare și testul de cetone este pozitiv
• Contactarea echipei medicale dacă apar vărsături, dacă nu poți reține lichide sau dacă valorile nu se corectează

Cum și când se măsoară cetonele

Cetonele pot fi testate acasă, în sânge, cu un aparat dedicat sau cu bandelete urinare. Testarea în sânge detectează creșterea mai devreme decât testarea în urină.

Momentele în care medicii recomandă de obicei testarea cetonelor sunt:

• Când glicemia depășește 250 mg/dL, mai ales dacă rămâne crescută la două măsurători consecutive
• Când ești bolnav sau ai febră, chiar dacă glicemia nu este mare
• Când apar greață, vărsături sau durere abdominală
• Când folosești un inhibitor SGLT2 și nu poți mânca sau bea normal

Pentru cetonele măsurate în sânge, ghidurile de pacient folosesc repere orientative: valorile sub 0,6 mmol/L sunt considerate normale, cele între 0,6 și 1,5 mmol/L, asociate cu o glicemie mare, pot semnala o problemă care necesită sfat medical, iar valorile peste 1,5 mmol/L împreună cu glicemie mare indică risc de cetoacidoză diabetică și impun contactarea imediată a medicului. Pragurile exacte și conduita recomandată ți le stabilește echipa care te are în îngrijire.

Cetoacidoza diabetică și starea hiperglicemică hiperosmolară

Cetoacidoza diabetică nu este singura urgență provocată de glicemia foarte mare. Starea hiperglicemică hiperosmolară este o altă complicație acută, cu care poate fi confundată. Ambele necesită tratament de urgență în spital.

Criteriu	Cetoacidoză diabetică	Stare hiperglicemică hiperosmolară
Apare mai ales la	Diabet zaharat de tip 1, dar și de tip 2	Diabet zaharat de tip 2, frecvent la vârstnici
Viteza de instalare	Ore, uneori sub 24 de ore	Zile
Glicemia	Crescută, de regulă peste 250 mg/dL, rar normală	Foarte mare, adesea peste 600 mg/dL
Corpii cetonici	Crescuți	Absenți sau puțin crescuți
Acidoza	Prezentă	De obicei absentă sau ușoară
Manifestări dominante	Greață, vărsături, respirație rapidă, halenă de acetonă	Deshidratare severă, confuzie, somnolență

Diferențierea se face prin analize, în spital. Pentru pacient, mesajul practic este același: simptomele de mai sus cer evaluare medicală imediată.

Când programezi o consultație și când mergi la urgență

Mergi de urgență la spital sau sună la 112 dacă apar vărsături repetate, durere abdominală, respirație rapidă și profundă, halenă cu miros de fructe, confuzie, somnolență accentuată sau dacă glicemia este mare și testul de cetone este pozitiv.

Contactează rapid medicul curant dacă glicemia rămâne crescută în ciuda tratamentului, dacă ai cetone prezente la testarea de acasă, dacă ești bolnav și nu poți mânca sau bea normal.

Programează o consultație de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice dacă ai avut un episod de cetoacidoză diabetică și vrei să înțelegi cauza, dacă schema de tratament nu îți mai ține glicemia sub control, dacă ai nevoie de un plan pentru zilele de boală sau dacă folosești un inhibitor SGLT2 și nu știi cum să procedezi în caz de îmbolnăvire.

Un consult programat din timp ajută la ajustarea tratamentului și la reducerea riscului de complicații acute. Deciziile privind diagnosticul și tratamentul se iau împreună cu medicul specialist, în funcție de situația ta.

Întrebări frecvente despre cetoacidoza diabetică

Cât de repede se instalează cetoacidoza diabetică?

Simptomele apar de obicei rapid, uneori în mai puțin de 24 de ore. Dacă există vărsături, evoluția poate fi și mai rapidă, motiv pentru care evaluarea medicală nu trebuie amânată.

Poate apărea cetoacidoza diabetică și la diabetul de tip 2?

Da, deși este mai rară decât în diabetul de tip 1. Apare mai ales în context de infecție severă, pancreatită, tratament cu corticosteroizi sau tratament cu inhibitori SGLT2.

Ce valoare a glicemiei înseamnă cetoacidoză?

Nu există o singură valoare care să pună diagnosticul. În cele mai multe cazuri glicemia depășește 250 mg/dL, dar diagnosticul se bazează pe combinația dintre glicemie, cetone și analiza echilibrului acido-bazic. În forma euglicemică, glicemia poate fi normală sau aproape normală.

Cetoacidoza diabetică se poate trata acasă?

Nu. Este o urgență medicală și necesită tratament în spital, cu perfuzii, insulină administrată intravenos și monitorizarea electroliților. Testele de acasă pot doar să ridice suspiciunea.

Ce înseamnă cetone prezente în urină?

Înseamnă că organismul arde grăsimi pentru energie și că se acumulează corpi cetonici. La o persoană cu diabet, cetonele prezente împreună cu glicemie mare sau cu stare generală alterată sunt un semnal care necesită contactarea medicului.

De ce miroase respirația a fructe în cetoacidoză?

Mirosul dulceag, asemănător cu acetona, apare pentru că o parte dintre corpii cetonici sunt eliminați prin respirație. Este un semn care apare de obicei în formele avansate.

Cetoza din dietele sărace în carbohidrați este același lucru cu cetoacidoza?

Nu. Cetoza nutrițională presupune niveluri mult mai mici de corpi cetonici și nu modifică semnificativ echilibrul acido-bazic. Cetoacidoza diabetică înseamnă niveluri mari de cetone însoțite de acidoză și este o urgență medicală. Persoanele cu diabet ar trebui să discute cu medicul înainte de a reduce drastic carbohidrații.

Cetoacidoza diabetică poate fi fatală?

Netratată, poate pune viața în pericol. Cu tratament început rapid, majoritatea pacienților se recuperează, iar evoluția depinde de severitate, de cauza declanșatoare și de bolile asociate.

Concluzie

Cetoacidoza diabetică este o urgență medicală care apare atunci când lipsa de insulină determină acumularea de corpi cetonici și acidifierea sângelui. Se instalează rapid, uneori în mai puțin de 24 de ore, și poate fi prima manifestare a unui diabet nediagnosticat.

Semnele care nu trebuie ignorate sunt setea intensă, urinarea frecventă, greața și vărsăturile, durerea abdominală, respirația rapidă și profundă, halena cu miros de fructe și confuzia. În aceste situații, prezentarea la spital este necesară.

Monitorizarea glicemiei, testarea cetonelor atunci când este recomandat, continuarea tratamentului în zilele de boală și un plan stabilit împreună cu medicul reduc semnificativ riscul acestei complicații. Dacă ai întrebări despre tratamentul tău sau despre cum să procedezi în caz de îmbolnăvire, programează un consult de specialitate.

Surse

1 2 3 4

   

Alte Articole Recomandate

Cauzele diabetului de tip 1 Simptomele diabetului de tip 1 la copii Diferența dintre diabetul de tip 1 și tip 2 Anticorpii anti-GAD: ce indică Peptidul C: când se recomandă Tipurile de insulină și modul de administrare Pompa de insulină: cum funcționează Monitorizarea continuă a glicemiei (senzori) Hipoglicemia: simptome și ce faci Diabetul LADA: diabetul autoimun al adultului Diabetul de tip 1 la adolescenți

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;

• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

source https://biomedscan.ro/cetoacidoza-diabetica/