Complicațiile cronice ale diabetului: cum apar, cum le recunoști și cum le poți preveni
Dacă trăiești cu diabet, probabil ai auzit deja cuvântul „complicații” și, poate, ai simțit un nod în stomac. Teama de a pierde vederea, de a ajunge la dializă sau de a avea probleme la picioare este una dintre cele mai frecvente griji ale pacienților cu diabet. Este o teamă legitimă, dar merită spus clar, de la început: complicațiile cronice ale diabetului nu sunt un destin inevitabil.
Ele apar în timp, treptat, iar acest lucru înseamnă că există și timp pentru a interveni. Multe dintre ele pot fi depistate devreme, când încă nu dau simptome, și pot fi încetinite semnificativ printr-un control bun al glicemiei, al tensiunii arteriale și al colesterolului.
Acest articol îți explică, într-un limbaj simplu, ce sunt complicațiile cronice ale diabetului, cum se manifestă fiecare, ce analize ar trebui să faci periodic și ce poți face concret pentru a-ți proteja ochii, rinichii, nervii, inima și picioarele.
Ce sunt complicațiile cronice ale diabetului
Complicațiile cronice ale diabetului sunt afecțiuni care se dezvoltă lent, de-a lungul anilor, ca urmare a nivelurilor crescute de glucoză (zahăr) în sânge. Spre deosebire de complicațiile acute, care apar brusc (hipoglicemia sau cetoacidoza diabetică), complicațiile cronice se instalează pe tăcute, adesea fără simptome în primii ani.
De ce glicemia crescută afectează vasele de sânge și nervii
Glucoza în exces circulă prin sânge și, în timp, deteriorează peretele vaselor de sânge, de la cele mai mici capilare până la arterele mari. Vasele afectate transportă mai puțin oxigen și mai puțini nutrienți către țesuturi. Nervii, care depind de aceste vase mici pentru hrănire, suferă și ei.
La acest proces contribuie și alți factori care merg frecvent împreună cu diabetul: tensiunea arterială crescută, colesterolul crescut, fumatul și excesul de greutate. De aceea, prevenția complicațiilor nu înseamnă doar „glicemie bună”, ci un control global al factorilor de risc.
Complicații microvasculare și complicații macrovasculare
Medicii împart, în general, complicațiile cronice în două mari categorii:
Complicații microvasculare (ale vaselor mici de sânge):
- retinopatia diabetică (afectarea retinei, la nivelul ochiului)
- nefropatia diabetică sau boala cronică de rinichi asociată diabetului
- neuropatia diabetică (afectarea nervilor)
Complicații macrovasculare (ale vaselor mari de sânge):
- boala cardiacă ischemică și infarctul miocardic
- accidentul vascular cerebral (AVC)
- arteriopatia periferică (circulație deficitară la nivelul membrelor inferioare)
Piciorul diabetic apare adesea la intersecția mai multor mecanisme: afectarea nervilor, circulația deficitară și riscul crescut de infecție.
În cât timp pot apărea complicațiile cronice ale diabetului
Nu există un termen fix, valabil pentru toată lumea. Riscul crește odată cu durata diabetului și cu nivelul mediu al glicemiei de-a lungul anilor.
Există însă o diferență importantă între cele două tipuri principale de diabet. În diabetul zaharat tip 1, momentul diagnosticului este de obicei clar, iar screeningul unor complicații începe la câțiva ani după diagnostic. În diabetul zaharat tip 2, boala poate evolua nedescoperită o perioadă îndelungată, motiv pentru care unele complicații pot fi deja prezente chiar din momentul diagnosticului. Din acest motiv, ghidurile recomandă efectuarea evaluărilor de screening încă de la depistarea diabetului de tip 2.
Factorii care cresc riscul de complicații
Anumite elemente cresc probabilitatea ca aceste complicații să apară mai devreme sau să evolueze mai rapid:
- glicemii mari menținute pe termen lung, reflectate de o valoare crescută a hemoglobinei glicozilate (HbA1c)
- durata lungă a diabetului
- tensiunea arterială necontrolată
- valori crescute ale colesterolului LDL și ale trigliceridelor
- fumatul, care afectează suplimentar vasele de sânge
- excesul de greutate și sedentarismul
- prezența deja a unei complicații, care crește riscul apariției alteia (de exemplu, afectarea renală se asociază frecvent cu afectarea oculară)
- lipsa controalelor periodice, care întârzie depistarea
Unele dintre aceste elemente nu pot fi modificate, cum ar fi durata bolii sau predispoziția familială. Multe altele însă pot fi influențate, iar acesta este exact terenul pe care merită să lucrezi împreună cu medicul tău.
Retinopatia diabetică și afectarea ochiului
Retinopatia diabetică înseamnă lezarea vaselor mici de sânge de la nivelul retinei, membrana sensibilă la lumină din fundul ochiului, care transformă imaginea în semnal nervos. Este una dintre cele mai frecvente complicații cronice ale diabetului și, la nivel mondial, una dintre cauzele importante de scădere a vederii la adulți.
Vasele afectate pot deveni permeabile și pot lăsa să iasă lichid în retină. Când lichidul se acumulează în zona centrală a retinei (macula), apare edemul macular diabetic, care afectează vederea fină, cea folosită la citit sau la recunoașterea fețelor. În formele avansate, la suprafața retinei cresc vase de sânge noi și fragile, care se pot rupe și pot produce sângerări în interiorul ochiului.
Ce simte pacientul
Acesta este punctul cel mai important de reținut: în fazele incipiente, retinopatia diabetică de obicei nu doare și nu dă niciun semn. Vederea poate fi perfect bună în timp ce leziunile deja au început.
Semne care trebuie să te trimită la oftalmolog:
- vedere încețoșată sau fluctuantă
- pete întunecate, puncte sau „păienjeni” care plutesc în câmpul vizual
- zone lipsă din câmpul vizual
- dificultăți la vederea de noapte
- culori care par mai șterse
Cum se depistează la timp
Examenul oftalmologic cu dilatarea pupilei este metoda standard prin care se evaluează retina. Se poate folosi și fotografia retiniană, interpretată de un specialist.
Ghidurile internaționale recomandă, în linii mari:
- pentru diabetul de tip 2: un examen oftalmologic complet încă de la momentul diagnosticului
- pentru diabetul de tip 1: primul examen la câțiva ani după diagnostic, conform indicației medicului
- ulterior, reevaluare de regulă anuală; la persoanele fără retinopatie și cu un control metabolic bun, medicul poate stabili intervale mai lungi, de 1 până la 2 ani
- în sarcină, la femeile care aveau deja diabet înainte de sarcină, monitorizarea este mai frecventă
Intervalul potrivit pentru tine se stabilește de către medicul oftalmolog și medicul diabetolog, în funcție de situația ta.
Vestea bună este că, atunci când este depistată la timp, retinopatia diabetică beneficiază de tratamente eficiente, precum injecțiile intravitreene cu medicamente anti-VEGF, tratamentul laser sau, în cazuri selectate, intervenția chirurgicală. Decizia terapeutică aparține medicului oftalmolog.
Alte probleme oculare asociate diabetului
Persoanele cu diabet au un risc crescut și pentru cataractă (opacifierea cristalinului) și pentru glaucom (afectarea nervului optic, frecvent asociată cu presiune intraoculară crescută). Ambele pot fi tratate, mai ales dacă sunt descoperite devreme.
Boala cronică de rinichi în diabet (nefropatia diabetică)
Rinichii filtrează sângele prin milioane de unități microscopice numite nefroni, care conțin ghemuri de vase mici de sânge. Glicemia crescută și tensiunea arterială crescută deteriorează în timp acest sistem de filtrare. Rezultatul este boala cronică de rinichi asociată diabetului, cunoscută și ca nefropatie diabetică. La nivel global, diabetul este una dintre principalele cauze de insuficiență renală care necesită dializă sau transplant.
De ce nu doare și de ce trece neobservată
Rinichii au o rezervă funcțională mare. Pot pierde o parte semnificativă din capacitatea de filtrare fără ca persoana să simtă ceva. Simptomele, atunci când apar, sunt tardive și nespecifice:
- umflarea gleznelor, a picioarelor sau a pleoapelor
- oboseală persistentă
- urinare mai frecventă noaptea
- lipsa poftei de mâncare, greață
- dificultăți de concentrare
- urină spumoasă
Tocmai pentru că boala este tăcută, analizele periodice au un rol esențial.
Analizele care arată starea rinichilor
Evaluarea rinichilor în diabet se face, de regulă, prin două teste simple, efectuate cel puțin o dată pe an:
- Raportul albumină/creatinină urinară (UACR), dintr-o probă de urină. Albumina este o proteină care în mod normal nu ajunge în urină. Prezența ei în cantitate crescută este un semn precoce de afectare renală. Deoarece valoarea poate varia de la o zi la alta, un rezultat modificat se confirmă printr-o retestare, la indicația medicului.
- Rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR), calculată dintr-o analiză de sânge (creatinina serică). Arată cât de bine filtrează rinichii.
Screeningul se începe de regulă de la diagnostic în diabetul de tip 2 și după câțiva ani de evoluție în diabetul de tip 1, conform recomandării medicului.
Depistarea precoce contează foarte mult, pentru că există astăzi tratamente care pot încetini evoluția bolii renale, inclusiv anumite clase de medicamente cu efect protector renal și cardiac. Alegerea lor este strict medicală și se face individualizat.
Neuropatia diabetică: afectarea nervilor
Neuropatia diabetică înseamnă lezarea nervilor din cauza diabetului. Este una dintre cele mai frecvente complicații cronice ale diabetului și poate afecta atât nervii care transmit senzațiile, cât și pe cei care controlează funcțiile automate ale organismului.
Neuropatia periferică
Este forma cea mai des întâlnită. Afectează în primul rând picioarele, apoi mâinile, de obicei simetric, începând de la degete către trunchi.
Manifestări posibile:
- furnicături, amorțeli, senzație de „ace și bolduri”
- durere cu caracter de arsură sau înțepătură, frecvent mai intensă noaptea
- senzație de picioare „ca de vată” sau de mers pe o suprafață moale
- pierderea sensibilității la atingere, la temperatură sau la durere
- sensibilitate exagerată, în care chiar și atingerea cearșafului devine neplăcută
- slăbiciune musculară, mers nesigur, risc crescut de cădere
Pierderea sensibilității este deosebit de importantă. Dacă nu mai simți o rană, o bătătură sau o piatră în pantof, leziunea poate evolua neobservată.
Neuropatia diabetică nu poate fi, în general, vindecată complet, dar simptomele pot fi ameliorate. Există tratamente medicamentoase pentru durerea neuropată, iar controlul bun al glicemiei poate reduce riscul de progresie. Tratamentul se stabilește de medic, deoarece medicamentele folosite au indicații și efecte adverse specifice.
Neuropatia autonomă
Afectează nervii care controlează funcțiile pe care nu le comandăm conștient. Se poate manifesta prin:
- la nivel digestiv: senzație de plin după cantități mici de mâncare, greață, balonare, vărsături cu alimente consumate cu multe ore înainte (gastropareză), constipație sau diaree
- la nivel cardiovascular: amețeli sau senzație de leșin la ridicarea în picioare, puls rapid în repaus
- la nivel urinar: golire incompletă a vezicii, infecții urinare repetate, incontinență
- la nivelul transpirației: transpirație excesivă sau, dimpotrivă, piele foarte uscată
- hipoglicemii neresimțite: dispariția semnelor de avertizare ale glicemiei scăzute, situație care necesită discuție urgentă cu medicul diabetolog
Piciorul diabetic
Piciorul diabetic este consecința combinării mai multor probleme: nervii afectați (nu simți leziunea), circulația deficitară (rana se vindecă greu) și riscul crescut de infecție. O bătătură, o unghie încarnată sau o mică zgârietură pot evolua spre ulcerație.
Este una dintre complicațiile cu cel mai mare impact asupra calității vieții, dar și una dintre cele în care prevenția funcționează cel mai bine.
Semne care nu trebuie ignorate
Solicită evaluare medicală rapid dacă observi:
- o rană, o tăietură sau o bășică care nu se vindecă
- roșeață, umflătură, căldură locală sau secreție
- miros neplăcut
- modificarea culorii pielii, zone albăstrui sau negre
- durere nou apărută sau, dimpotrivă, o zonă care și-a pierdut sensibilitatea
- deformări noi ale piciorului
Modificările bruște de formă, cu umflare și căldură locală, la un picior cu sensibilitate scăzută, pot semnala o problemă articulară gravă și necesită evaluare medicală promptă.
Îngrijirea zilnică a picioarelor
Recomandările generale de îngrijire includ:
- verifică zilnic ambele picioare, inclusiv talpa și spațiile dintre degete; folosește o oglindă sau cere ajutorul cuiva dacă nu ajungi
- spală picioarele zilnic cu apă călduță, nu fierbinte, și usucă-le bine, mai ales între degete
- hidratează pielea, evitând spațiile interdigitale
- taie unghiile drept, fără a le rotunji agresiv la colțuri
- nu îndepărta singur bătăturile cu instrumente tăioase sau cu produse chimice
- nu merge desculț, nici în casă
- verifică interiorul pantofilor înainte de a-i încălța
- alege încălțăminte comodă, care nu strânge
- mergi periodic la un control al picioarelor, de regulă cel puțin o dată pe an sau mai des dacă ai deja neuropatie ori probleme circulatorii
Complicațiile cardiovasculare ale diabetului
Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre cele mai importante cauze de mortalitate la persoanele cu diabet. Diabetul accelerează procesul de ateroscleroză, adică depunerea de plăci de grăsime în pereții arterelor, care îngustează vasele și reduc fluxul de sânge.
Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral
Persoanele cu diabet au un risc crescut de infarct miocardic și de accident vascular cerebral comparativ cu persoanele fără diabet.
Un aspect important: din cauza neuropatiei, unele persoane cu diabet pot avea un infarct cu simptome atipice sau chiar cu durere minimă. De aceea merită luate în serios și manifestări precum oboseala neobișnuită, dispneea (lipsa de aer) la efort mic, transpirațiile reci sau disconfortul la nivelul brațului, gâtului ori maxilarului.
Semnele de AVC apar brusc: asimetria feței, slăbiciunea unui braț, tulburarea de vorbire, tulburări de vedere sau de echilibru. În aceste situații se apelează imediat 112.
Arteriopatia periferică
Reprezintă îngustarea arterelor care duc sângele la picioare. Se poate manifesta prin durere în gambe la mers, care cedează la repaus, picioare reci, piele subțire și lucioasă, căderea părului pe gambe sau răni care se vindecă greu. Arteriopatia crește riscul de picior diabetic.
Insuficiența cardiacă
Diabetul crește și riscul de insuficiență cardiacă, o afecțiune în care inima nu mai pompează sângele suficient de eficient. Simptomele includ lipsa de aer la efort sau în poziție culcată, umflarea gambelor și oboseala.
Alte complicații cronice mai puțin cunoscute
Pielea, gingiile și dinții
Diabetul favorizează uscăciunea pielii, mâncărimea și infecțiile cutanate, inclusiv cele fungice. Boala parodontală (afectarea gingiei și a osului care susține dintele) este mai frecventă la persoanele cu diabet, iar relația funcționează în ambele sensuri: infecția gingivală poate influența la rândul ei controlul glicemic. Controlul stomatologic periodic face parte din îngrijirea diabetului.
Ficatul gras și sindromul metabolic
Acumularea de grăsime în ficat este frecventă la persoanele cu diabet zaharat tip 2 și poate evolua, la unele persoane, spre inflamație și fibroză hepatică. Ghidurile actuale acordă o atenție tot mai mare evaluării ficatului la pacienții cu diabet de tip 2, iar medicul poate recomanda analize și investigații specifice.
Sănătatea sexuală
La bărbați, disfuncția erectilă este mai frecventă în diabet, prin afectarea nervilor și a vaselor de sânge. La femei pot apărea uscăciune vaginală, disconfort la contact sexual sau infecții genitale recurente. Sunt subiecte pe care merită să le discuți deschis cu medicul, pentru că există soluții, iar uneori disfuncția erectilă poate fi un semnal precoce de afectare vasculară generală.
Memoria, dispoziția și starea psihică
Diabetul se asociază cu un risc crescut de depresie și cu o probabilitate mai mare de declin cognitiv sau demență la vârste înaintate. Atât hiperglicemia, cât și episoadele repetate de hipoglicemie pot influența funcția cognitivă. Dacă te simți copleșit, epuizat emoțional de gestionarea bolii sau ai stări depresive, spune-i medicului. Sprijinul psihologic face parte din îngrijirea corectă a diabetului, nu este un lux.
Cum pot fi prevenite sau încetinite complicațiile cronice ale diabetului
Aceasta este partea cea mai importantă a articolului. Studiile clinice mari au arătat că un control mai bun al glicemiei, al tensiunii arteriale și al lipidelor reduce riscul de apariție și de progresie a complicațiilor.
Controlul glicemiei și hemoglobina glicozilată (HbA1c)
Hemoglobina glicozilată (HbA1c) reflectă media glicemiei din ultimele aproximativ 2 până la 3 luni. Este principalul indicator folosit pentru a evalua controlul pe termen lung.
Pentru mulți adulți cu diabet, ținta uzuală de HbA1c este în jur de 7%, dar aceasta nu este o regulă universală. Ținta se individualizează: poate fi mai strictă la persoane tinere, recent diagnosticate, fără alte boli, și mai permisivă la vârstnici, la persoane cu multiple afecțiuni asociate sau cu risc mare de hipoglicemie. Ținta ta se stabilește împreună cu medicul diabetolog.
Monitorizarea continuă a glicemiei (senzorii) este tot mai folosită și permite urmărirea timpului petrecut în intervalul țintă, nu doar a unei medii.
Tensiunea arterială și colesterolul
Controlul tensiunii arteriale este la fel de important ca cel al glicemiei pentru protejarea rinichilor, a ochilor și a inimii. Ghidurile actuale recomandă, pentru majoritatea persoanelor cu diabet, valori sub 130/80 mmHg, atunci când acest obiectiv poate fi atins în siguranță, cu ținte adaptate individual în funcție de vârstă, de riscul cardiovascular și de tolerabilitatea tratamentului.
În privința colesterolului, tratamentul cu statine este recomandat frecvent persoanelor cu diabet pentru reducerea riscului cardiovascular. Indicația, tipul de medicament și ținta de LDL-colesterol se stabilesc de medic, în funcție de riscul cardiovascular individual.
Renunțarea la fumat, alimentația și mișcarea
- Fumatul accelerează afectarea vaselor de sânge și crește riscul de complicații renale, oculare, cardiovasculare și de picior diabetic. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție. Există programe și tratamente care cresc șansele de reușită.
- Alimentația: nu există o singură dietă valabilă pentru toată lumea. Modelele alimentare de tip mediteranean sau cele cu conținut redus de carbohidrați rafinați sunt printre cele susținute de dovezi. Un plan alimentar personalizat, făcut împreună cu medicul sau cu un dietetician, funcționează mai bine decât o dietă generică.
- Activitatea fizică: mișcarea regulată îmbunătățește sensibilitatea la insulină și sănătatea cardiovasculară. Recomandările generale pentru adulți vizează în jur de 150 de minute de activitate de intensitate moderată pe săptămână, adaptate la capacitatea fiecăruia. Dacă ai deja complicații (retinopatie avansată, neuropatie severă, boală cardiacă), tipul de efort trebuie discutat în prealabil cu medicul.
- Greutatea corporală: la persoanele cu exces ponderal, o scădere de aproximativ 5 până la 7% din greutatea inițială poate îmbunătăți glicemia și factorii de risc cardiometabolic.
Medicația care protejează inima și rinichii
În ultimii ani au apărut clase de medicamente care, pe lângă scăderea glicemiei, au demonstrat beneficii asupra inimii și rinichilor la anumite categorii de pacienți. Unele medicamente pentru tensiune arterială au de asemenea un rol protector renal la persoanele cu albuminurie.
Aceste tratamente nu sunt potrivite pentru toată lumea și au contraindicații. Nu începe, nu opri și nu modifica niciodată un tratament pe cont propriu. Discută cu medicul tău dacă schema ta actuală include opțiunile potrivite pentru profilul tău de risc.
Calendarul de controale recomandat persoanelor cu diabet
Următorul tabel oferă o orientare generală. Frecvența reală se stabilește de medicul curant, în funcție de tipul de diabet, de durata bolii și de rezultatele anterioare.
|
Ce se evaluează |
Investigația |
Frecvența orientativă |
|
Controlul glicemic |
HbA1c |
La 3 până la 6 luni |
|
Rinichii |
Raport albumină/creatinină urinară și eGFR |
Cel puțin anual |
|
Ochii |
Examen oftalmologic cu dilatarea pupilei |
Anual, uneori la 1 până la 2 ani dacă nu există retinopatie |
|
Picioarele |
Examen complet al piciorului, cu testarea sensibilității |
Cel puțin anual, mai des dacă există risc |
|
Inima și vasele |
Tensiune arterială, profil lipidic, evaluarea riscului cardiovascular |
Tensiunea la fiecare consultație, lipidele periodic |
|
Dinții și gingiile |
Control stomatologic |
De regulă la 6 până la 12 luni |
|
Starea psihică |
Discuție despre dispoziție, stres, epuizare |
La consultațiile periodice |
Când trebuie să mergi rapid la medic
Apelează 112 sau mergi la camera de gardă dacă apar:
- durere în piept, apăsare toracică, lipsă de aer bruscă
- semne de AVC: gura strâmbă, slăbiciunea bruscă a unui braț sau picior, vorbire neclară, pierderea bruscă a vederii
- pierderea bruscă a vederii sau apariția bruscă a multor puncte negre în câmpul vizual
- o rană la picior care se înroșește, se umflă, prezintă secreție sau este însoțită de febră
- vărsături persistente, respirație grea și glicemii foarte mari
Programează o consultație în zilele următoare dacă observi:
- amorțeli sau dureri noi la picioare
- umflarea gleznelor
- vedere încețoșată persistentă
- oboseală neobișnuită
- glicemii constant peste valorile discutate cu medicul tău
Întrebări frecvente despre complicațiile cronice ale diabetului
Toate persoanele cu diabet fac complicații cronice?
Nu. Riscul există, dar nu este o certitudine. Persoanele care mențin un control bun al glicemiei, al tensiunii arteriale și al colesterolului, care nu fumează și care își fac controalele periodice au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta complicații severe.
Complicațiile cronice ale diabetului sunt reversibile?
Depinde de tipul și de stadiul lor. Unele modificări incipiente, cum ar fi creșterea ușoară a albuminei în urină, se pot ameliora cu tratament și cu un control metabolic mai bun. Leziunile avansate, precum cicatricile din retină sau distrugerea nefronilor, nu se pot reface. Tocmai de aceea depistarea precoce este atât de importantă. Evoluția fiecărui caz se evaluează de medicul specialist.
Cât de repede apar complicațiile după diagnostic?
Nu există un răspuns unic. În diabetul de tip 2, unele complicații pot fi prezente chiar din momentul diagnosticului, pentru că boala poate evolua ani de zile fără simptome. În diabetul de tip 1, screeningul pentru anumite complicații începe, de regulă, la câțiva ani după diagnostic.
Care sunt cele mai frecvente complicații cronice ale diabetului?
Cele mai des întâlnite sunt retinopatia diabetică, boala cronică de rinichi, neuropatia diabetică și bolile cardiovasculare, la care se adaugă piciorul diabetic, ca rezultat al combinării mai multor mecanisme.
Ce valoare a HbA1c protejează de complicații?
Pentru mulți adulți, ținta uzuală este în jurul valorii de 7%, dar ea se individualizează. La unele persoane, o țintă mai strictă este benefică; la altele, în special la vârstnici sau la cei cu risc de hipoglicemie, o țintă mai relaxată este mai sigură. Valoarea potrivită pentru tine o stabilește medicul diabetolog.
Diabetul de tip 2 dă aceleași complicații ca tipul 1?
În mare parte, da. Ambele tipuri pot duce la aceleași complicații cronice, pentru că mecanismul comun este hiperglicemia menținută în timp. Diferă momentul de la care începe screeningul și, uneori, profilul de risc asociat.
Furnicăturile la picioare înseamnă automat neuropatie diabetică?
Nu neapărat. Furnicăturile pot avea și alte cauze, printre care deficitul de vitamina B12, afectarea coloanei vertebrale, probleme circulatorii sau efecte ale unor medicamente. Este nevoie de o evaluare medicală pentru a stabili cauza.
Ce pot face astăzi pentru a-mi reduce riscul?
Câteva măsuri cu impact demonstrat: menținerea glicemiei în intervalul discutat cu medicul, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, renunțarea la fumat, activitatea fizică regulată, verificarea zilnică a picioarelor și respectarea programului de controale periodice.
Concluzie
Complicațiile cronice ale diabetului se dezvoltă lent și, în fazele incipiente, aproape întotdeauna în tăcere. Acesta este și riscul lor cel mai mare, dar și oportunitatea cea mai importantă: pentru că se instalează treptat, există timp real pentru depistare și intervenție.
Analizele periodice, examenul oftalmologic, evaluarea rinichilor, controlul picioarelor și urmărirea tensiunii arteriale și a colesterolului nu sunt formalități. Sunt instrumentele prin care se pot preveni complicații care altfel ar putea afecta vederea, mobilitatea sau funcția renală.
Dacă ai diabet și nu ai făcut de mult un control complet, sau dacă ai observat oricare dintre semnele descrise în acest articol, programează o consultație la medicul diabetolog. O discuție la timp poate schimba semnificativ traiectoria pe termen lung.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
-
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
-
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
-
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
-
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
source https://biomedscan.ro/complicatiile-cronice-ale-diabetului/
No comments:
Post a Comment