Hiperparatiroidismul secundar: ce este, de ce apare și cum se tratează

Poate ați primit rezultatele analizelor și ați observat un parathormon (PTH) crescut. Poate medicul nefrolog v-a spus că rinichii influențează și echilibrul calciului din organism. Sau poate aveți dureri osoase și vă întrebați dacă au legătură cu vitamina D scăzută.

Este normal să aveți întrebări și chiar îngrijorări. Hiperparatiroidismul secundar este o afecțiune în care glandele paratiroide lucrează mai mult decât ar trebui, de obicei ca reacție la o altă problemă de sănătate. Vestea bună este că, în multe situații, poate fi monitorizat și gestionat împreună cu medicul.

În acest articol veți afla, pe înțelesul tuturor, ce înseamnă hiperparatiroidismul secundar, care sunt cauzele, cum se pune diagnosticul și ce opțiuni de tratament există.

Ce este hiperparatiroidismul secundar?

Hiperparatiroidismul secundar înseamnă producerea în exces a parathormonului, ca răspuns la o altă afecțiune din organism. Cel mai des, această afecțiune este boala cronică de rinichi sau deficitul de vitamina D.

Cuvântul „secundar” arată că problema nu pornește, de regulă, din glandele paratiroide. Acestea reacționează la un dezechilibru, încercând să mențină calciul din sânge la valori normale.

Rolul glandelor paratiroide și al parathormonului

Glandele paratiroide sunt patru glande mici, situate în zona gâtului, în spatele glandei tiroide. Ele produc parathormonul (PTH), un hormon implicat în reglarea calciului și în metabolismul osos.

Când nivelul calciului din sânge scade, paratiroidele eliberează mai mult PTH. Secreția de PTH este stimulată și de un nivel crescut al fosforului (hiperfosfatemie). În schimb, forma activă a vitaminei D contribuie la reducerea secreției de PTH.

Dacă stimulul persistă mult timp, glandele pot crește în volum (hiperplazie paratiroidiană) și pot produce tot mai mult hormon.

Diferența dintre hiperparatiroidismul primar, secundar și terțiar

• Hiperparatiroidismul primar apare atunci când una sau mai multe glande paratiroide produc prea mult hormon din cauza unei probleme proprii, de exemplu un adenom (o formațiune benignă). Calciul din sânge este, de obicei, crescut.
• Hiperparatiroidismul secundar apare ca răspuns la o altă afecțiune care scade calciul sau vitamina D ori crește fosforul. Calciul din sânge este, de regulă, normal sau scăzut.
• Hiperparatiroidismul terțiar poate apărea după un hiperparatiroidism secundar de lungă durată, când glandele continuă să producă excesiv PTH chiar dacă problema inițială s-a ameliorat, de exemplu după un transplant renal. În acest caz, calciul poate fi crescut.

Care sunt cauzele hiperparatiroidismului secundar?

Boala cronică de rinichi

Boala cronică de rinichi (BCR) este una dintre cele mai frecvente cauze. Hiperparatiroidismul secundar devine mai frecvent pe măsură ce funcția rinichilor scade.

Rinichii sănătoși au două roluri importante în acest context:

• transformă vitamina D în forma sa activă, care ajută intestinul să absoarbă calciul;
• elimină fosforul în exces prin urină.

Când rinichii nu mai funcționează bine, vitamina D activă scade, calciul absorbit din alimente scade, iar fosforul se acumulează în sânge. Toate aceste modificări stimulează paratiroidele să producă mai mult PTH.

Deficitul de vitamina D

Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul din alimente. Un deficit de vitamina D poate duce la scăderea calciului din sânge, iar paratiroidele reacționează prin creșterea producției de parathormon.

Absorbția intestinală redusă a calciului

Unele afecțiuni ale intestinului pot reduce absorbția calciului și a vitaminei D (sindroame de malabsorbție). Și în această situație, paratiroidele pot deveni hiperactive pentru a compensa.

Cine are un risc mai mare?

Riscul de hiperparatiroidism secundar poate fi mai mare la persoanele care:

• au boală cronică de rinichi, mai ales în stadii avansate;
• fac dializă;
• au un deficit de vitamina D de lungă durată;
• au afecțiuni care afectează absorbția intestinală a nutrienților.

Prezența unui factor de risc nu înseamnă că afecțiunea va apărea cu siguranță. Medicul poate recomanda analize periodice, în funcție de situația fiecărei persoane.

Simptomele hiperparatiroidismului secundar

Când nu apar simptome

La început, hiperparatiroidismul secundar poate să nu dea simptome evidente. Adesea este descoperit la analizele de sânge, mai ales la persoanele monitorizate pentru boala cronică de rinichi.

De asemenea, unele simptome pot fi legate mai degrabă de afecțiunea de bază (de exemplu, boala de rinichi) decât de nivelul crescut al parathormonului.

Semne care pot apărea în timp

Atunci când afecțiunea persistă și nu este controlată, pot apărea:

• dureri osoase sau articulare;
• slăbiciune musculară;
• oboseală;
• fragilitate osoasă și risc crescut de fracturi.

Aceste simptome nu sunt specifice și pot avea multe alte cauze. Doar medicul poate stabili dacă sunt legate de hiperparatiroidismul secundar.

Posibile complicații

Dacă nu este monitorizat și tratat corespunzător, hiperparatiroidismul secundar poate afecta sănătatea oaselor și a altor organe. Posibilele complicații includ:

• afectarea oaselor: în boala cronică de rinichi, modificările osoase fac parte din tulburarea mineral-osoasă asociată bolii cronice de rinichi (numită și osteodistrofie renală); oasele pot deveni mai fragile;
• fracturi, ca urmare a scăderii rezistenței osoase;
• depunerea calciului în vasele de sânge sau în țesuturile moi (calcificări);
• creșterea riscului cardiovascular, mai ales la persoanele cu boală cronică de rinichi;
• tumori brune: leziuni osoase rare, care pot apărea în formele severe și de lungă durată.

Riscul acestor complicații diferă de la o persoană la alta. Monitorizarea regulată ajută medicul să intervină la timp.

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul se stabilește de către medic, pe baza analizelor, a istoricului medical și a afecțiunilor asociate. De obicei, sunt implicați medicul endocrinolog și, în cazul bolii de rinichi, medicul nefrolog.

Analize de sânge

Cele mai utile analize pot include:

• parathormonul (PTH), care este crescut;
• calciul seric, de obicei normal sau scăzut;
• fosforul seric, care poate fi crescut în boala cronică de rinichi și scăzut în deficitul de vitamina D sau în malabsorbție;
• vitamina D (25-hidroxivitamina D);
• testele pentru funcția rinichilor, precum creatinina și rata de filtrare glomerulară estimată (RFGe);
• fosfataza alcalină, un marker al activității osoase.

Interpretarea acestor valori se face împreună, nu separat. Un singur rezultat modificat nu este suficient pentru diagnostic.

Investigații osoase și imagistice

În funcție de caz, medicul poate recomanda:

• densitometria osoasă (DXA), pentru evaluarea densității minerale osoase;
• ecografia regiunii cervicale, pentru evaluarea glandelor paratiroide;
• scintigrafia paratiroidiană sau alte investigații imagistice, mai ales atunci când se ia în considerare intervenția chirurgicală.

Tratamentul hiperparatiroidismului secundar

Tratamentul este stabilit de medicul specialist și depinde de cauză, de severitatea afecțiunii și de starea generală de sănătate. Scopul este corectarea dezechilibrului și prevenirea complicațiilor.

Tratarea cauzei

Primul pas este, de obicei, gestionarea afecțiunii care a declanșat hiperparatiroidismul secundar, de exemplu boala cronică de rinichi sau deficitul de vitamina D. Controlul bolii de bază poate reduce riscul de hiperparatiroidism secundar.

Vitamina D și calciul

Dacă există un deficit, medicul poate recomanda suplimente de vitamina D sau de calciu. În boala cronică de rinichi se pot folosi forme active de vitamina D (de exemplu, calcitriol), deoarece rinichii nu mai pot activa suficient vitamina D.

Este important să nu luați suplimente din proprie inițiativă. Doza greșită poate modifica nivelul calciului sau al fosforului.

Controlul fosforului

La persoanele cu boală cronică de rinichi, medicul poate recomanda:

• modificări ale alimentației, pentru reducerea aportului de fosfor, de preferat cu ajutorul unui specialist în nutriție;
• chelatori de fosfat, medicamente care reduc absorbția fosforului din alimente.

Medicamente calcimimetice

Calcimimeticele (de exemplu, cinacalcet) sunt medicamente care „păcălesc” receptorii de calciu ai paratiroidelor, astfel încât glandele să producă mai puțin PTH. Ele sunt folosite în anumite situații, mai ales la pacienții care fac dializă.

Intervenția chirurgicală (paratiroidectomia)

Paratiroidectomia înseamnă îndepărtarea chirurgicală a unora sau a majorității glandelor paratiroide. Poate fi luată în considerare atunci când hiperparatiroidismul secundar nu răspunde la tratamentul medicamentos sau când apar complicații importante.

Decizia privind intervenția se ia individual, după evaluarea atentă a beneficiilor și a riscurilor, împreună cu echipa medicală.

Hiperparatiroidismul secundar și transplantul renal

La unele persoane cu boală cronică de rinichi, transplantul renal poate ameliora hiperparatiroidismul secundar. Conform Cleveland Clinic, aproximativ 40% dintre pacienți au o îmbunătățire în primul an după transplant.

La alte persoane, producția excesivă de PTH poate persista după transplant. Această situație poate evolua spre hiperparatiroidism terțiar și necesită monitorizare în continuare.

 

Se poate preveni hiperparatiroidismul secundar?

Nu toate cazurile pot fi prevenite. Totuși, gestionarea afecțiunilor de bază, precum boala cronică de rinichi, poate reduce riscul de hiperparatiroidism secundar.

Pași utili, discutați cu medicul:

• efectuarea analizelor recomandate la intervalele stabilite;
• respectarea tratamentului prescris pentru boala de rinichi;
• evaluarea și corectarea deficitului de vitamina D, sub supraveghere medicală;
• respectarea recomandărilor alimentare primite de la medic.

Când să mergeți la medic

Programați o consultație dacă:

• analizele arată un parathormon crescut sau valori modificate ale calciului, fosforului ori vitaminei D;
• aveți boală cronică de rinichi și nu ați discutat recent cu medicul despre analizele pentru calciu, fosfor și PTH;
• aveți dureri osoase persistente, slăbiciune musculară sau fracturi apărute după traumatisme minore;
• aveți o afecțiune intestinală care ar putea afecta absorbția nutrienților.

Specialiștii implicați sunt, de obicei, medicul endocrinolog, medicul nefrolog și, la nevoie, chirurgul specializat în chirurgia glandelor endocrine.

Întrebări frecvente despre hiperparatiroidismul secundar

Ce înseamnă hiperparatiroidismul secundar?

Este o afecțiune în care glandele paratiroide produc prea mult parathormon ca răspuns la o altă problemă de sănătate, de obicei boala cronică de rinichi sau deficitul de vitamina D.

Care este diferența dintre hiperparatiroidismul primar și cel secundar?

În hiperparatiroidismul primar, problema pornește din glandele paratiroide, iar calciul din sânge este de obicei crescut. În hiperparatiroidismul secundar, glandele reacționează la un dezechilibru din organism, iar calciul este de regulă normal sau scăzut.

Hiperparatiroidismul secundar este grav?

Gravitatea diferă de la o persoană la alta. Dacă nu este controlat pe termen lung, poate afecta oasele și poate crește riscul cardiovascular. Monitorizarea și tratamentul recomandat de medic ajută la reducerea acestor riscuri.

Poate deficitul de vitamina D să ducă la PTH crescut?

Da. Vitamina D ajută la absorbția calciului. Când este scăzută, calciul din sânge poate scădea, iar paratiroidele pot produce mai mult PTH pentru a compensa.

Ce analize se fac pentru hiperparatiroidismul secundar?

De obicei, medicul recomandă parathormonul (PTH), calciul, fosforul, vitamina D și teste pentru funcția rinichilor. În funcție de caz, pot fi necesare și investigații osoase sau imagistice.

Se poate trata hiperparatiroidismul secundar fără operație?

În multe cazuri, tratamentul începe cu gestionarea cauzei, corectarea vitaminei D, controlul fosforului sau medicamente precum calcimimeticele. Intervenția chirurgicală este luată în considerare, de regulă, atunci când aceste măsuri nu sunt suficiente.

Dispare hiperparatiroidismul secundar după transplantul de rinichi?

La unele persoane se ameliorează după transplant, dar nu la toți pacienții. În unele cazuri, PTH rămâne crescut și este necesară monitorizare sau tratament suplimentar.

Concluzie

Hiperparatiroidismul secundar este, în esență, reacția glandelor paratiroide la un dezechilibru din organism, cel mai des legat de boala cronică de rinichi sau de deficitul de vitamina D. La început poate să nu dea simptome, motiv pentru care analizele periodice sunt importante, mai ales la persoanele cu risc.

Există mai multe opțiuni de monitorizare și tratament, de la corectarea cauzei și a vitaminei D, până la medicamente sau, în anumite situații, intervenție chirurgicală. Deciziile medicale trebuie luate întotdeauna împreună cu medicul specialist, care poate evalua situația dumneavoastră în mod individual.

Dacă aveți rezultate modificate la analize sau simptome care vă îngrijorează, o discuție cu medicul endocrinolog sau nefrolog este un prim pas util.

Surse

1 2 3 4

 

Alte Articole Recomandate

Calciul seric: valori normale și interpretare Hipercalcemia: cauze și simptome Hipocalcemia: cauze și manifestări Hiperparatiroidismul primar Hipoparatiroidismul Adenomul paratiroidian: diagnostic Scintigrafia paratiroidiană MIBI Litiaza renală și bolile paratiroidiene Calciul ionic: când se recomandă Magneziul și metabolismul calcic Operația de paratiroidă: ce presupune

Disclaimer

Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;

• Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

• Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

• Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

• Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.

source https://biomedscan.ro/hiperparatiroidismul-secundar/