Pages

Sunday, 4 October 2026

Hipoparatiroidismul: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Hipoparatiroidismul: simptome, cauze, diagnostic și tratament

Furnicături în vârful degetelor sau în jurul buzelor, crampe musculare care apar fără un motiv aparent, oboseală persistentă sau senzația că nu vă puteți concentra ca înainte. Uneori, aceste simptome apar la câteva zile sau săptămâni după o operație la tiroidă. Alteori se instalează lent, pe parcursul mai multor ani, și sunt ușor de pus pe seama stresului.

Hipoparatiroidismul este una dintre afecțiunile care pot explica astfel de simptome. Deși este o boală rară, ea poate fi identificată prin analize de sânge și poate fi gestionată cu tratament adecvat și monitorizare atentă. În acest articol veți afla ce este hipoparatiroidismul, de ce apare, cum se manifestă, cum se pune diagnosticul și ce opțiuni de tratament există.

Ce este hipoparatiroidismul?

Hipoparatiroidismul este o afecțiune rară în care organismul nu produce suficient parathormon (PTH), un hormon care ajută la menținerea echilibrului dintre calciu și fosfor.

Rolul glandelor paratiroide și al parathormonului

Avem 4 glande paratiroide foarte mici, situate în regiunea gâtului, lângă sau atașate de fața posterioară a glandei tiroide. Deși au nume asemănătoare, glandele paratiroide și glanda tiroidă au funcții diferite.

Parathormonul menține nivelurile normale de calciu, fosfor și magneziu din sânge, acționând asupra oaselor și rinichilor.

Calciul nu este important doar pentru oase și dinți. El este necesar pentru funcționarea mușchilor, pentru buna funcționare a nervilor și a creierului, precum și pentru controlul ritmului cardiac și al tensiunii arteriale.

Ce se întâmplă în organism când PTH este scăzut

Când glandele paratiroide produc prea puțin PTH, nivelul calciului din sânge scade, iar cel al fosforului crește. În limbaj medical, scăderea calciului se numește hipocalcemie, iar creșterea fosforului se numește hiperfosfatemie. Majoritatea simptomelor hipoparatiroidismului sunt legate de hipocalcemie.

Cauzele hipoparatiroidismului

Hipoparatiroidismul după operații la nivelul gâtului

Cea mai frecventă cauză a hipoparatiroidismului este lezarea glandelor paratiroide în timpul unei operații la tiroidă sau în regiunea gâtului. Aceste intervenții pot fi efectuate pentru afecțiuni ale tiroidei sau pentru tratamentul unor cancere din regiunea gâtului.

Este important de știut că, în multe cazuri, această formă este temporară. Studii epidemiologice mari au estimat că hipoparatiroidismul apare la aproximativ 8% dintre pacienții operați în regiunea anterioară a gâtului, iar în circa 75% dintre cazuri se remite în decurs de 6 luni. Riscul este mai mic atunci când operația este efectuată de chirurgi cu experiență mare în intervenții pe tiroidă și paratiroide.

Cauze autoimune

În unele cazuri, sistemul imunitar atacă țesutul paratiroidian ca și cum ar fi străin organismului. Hipoparatiroidismul de tip familial poate apărea împreună cu alte boli endocrine, cum ar fi insuficiența suprarenaliană, în cadrul unui sindrom numit sindrom poliglandular autoimun de tip 1.

Cauze genetice și congenitale

În sindromul DiGeorge, hipoparatiroidismul apare deoarece glandele paratiroide lipsesc de la naștere. Această afecțiune include și alte probleme de sănătate și este diagnosticată de obicei în copilărie. Există și alte sindroame sau mutații genetice asociate, de exemplu hipocalcemia autozomal dominantă.

Alte cauze posibile

Hipoparatiroidismul poate fi cauzat și de un nivel foarte scăzut de magneziu în sânge, situație care este reversibilă, sau, foarte rar, de tratamentul cu iod radioactiv pentru hipertiroidism. Printre cauzele descrise în literatura medicală se numără și unele medicamente oncologice din clasa inhibitorilor de puncte de control imun.

Simptomele hipoparatiroidismului

Simptome frecvente

Simptomele hipoparatiroidismului sunt de cele mai multe ori legate de nivelul scăzut al calciului în sânge și pot include:

  • furnicături sau senzație de arsură în degete, degetele de la picioare și buze;
  • dureri sau crampe musculare la nivelul picioarelor, tălpilor, abdomenului sau feței;
  • zvâcniri sau spasme musculare, în special în jurul gurii, dar și la nivelul mâinilor, brațelor și gâtului;
  • oboseală sau slăbiciune, dureri de cap și probleme de memorie.

Senzația de furnicături poartă numele medical de parestezii, iar contracțiile musculare involuntare și prelungite se numesc tetanie.

Simptome mai puțin evidente

Alte semne și simptome asociate pot fi menstruațiile dureroase, căderea părului în zone izolate, pielea uscată și aspră, unghiile fragile, depresia sau anxietatea. Mulți pacienți descriu o calitate a vieții redusă, cu oboseală generală, dificultăți de concentrare (numite adesea „ceață mentală”) și stări depresive.

Boala se poate instala foarte treptat, iar simptomele pot fi ușoare. Unele persoane au simptome timp de ani de zile înainte de diagnostic, iar uneori boala este descoperită întâmplător, la o analiză de sânge care arată un nivel scăzut al calciului.

Când este nevoie de ajutor medical de urgență

Este recomandat să consultați medicul dacă aveți simptome care ar putea sugera hipoparatiroidismul. Solicitați ajutor medical imediat dacă apar convulsii sau dificultăți de respirație, deoarece acestea pot fi complicații ale bolii. Spasmele musculare pot afecta și laringele, ceea ce poate îngreuna respirația.

Cum se pune diagnosticul de hipoparatiroidism

Diagnosticul este stabilit de medic, de obicei de medicul endocrinolog, pe baza simptomelor, a istoricului medical și a analizelor.

Analize de sânge

Hipoparatiroidismul este diagnosticat de regulă prin analize de laborator care arată un nivel scăzut al calciului corectat și un nivel scăzut sau nedetectabil al parathormonului. Alte rezultate care susțin diagnosticul sunt fosforul seric crescut și nivelul scăzut al formei active a vitaminei D.

De obicei, medicul poate recomanda determinarea parathormonului, calciului, fosforului, creatininei și magneziului. Calciul se interpretează de obicei în funcție de albumină (calciu corectat) sau se măsoară direct forma activă a acestuia (calciu ionic).

Analize de urină

Un test de urină arată cât calciu este eliminat prin rinichi. Această informație este importantă atât pentru diagnostic, cât și pentru ajustarea tratamentului.

Alte investigații

În funcție de fiecare caz, medicul poate recomanda și alte investigații, cum ar fi electrocardiograma (EKG), pentru evaluarea ritmului cardiac, o ecografie renală, pentru depistarea eventualelor calcificări sau pietre la rinichi, ori un consult oftalmologic. La persoanele fără o operație în antecedente, poate fi luată în calcul și testarea genetică.

Tratamentul hipoparatiroidismului

Scopul tratamentului este controlul simptomelor și menținerea calciului în limite sigure, fără a suprasolicita rinichii. Schema de tratament este stabilită și ajustată doar de medicul specialist.

Calciu și vitamina D activă

Tratamentul include suplimente și medicamente care aduc nivelurile de calciu și fosfor în limite normale. În funcție de cauză, este posibil ca suplimentele să fie necesare toată viața. Vitamina D folosită în hipoparatiroidism este de obicei o formă activă (de exemplu, calcitriol), deoarece, în lipsa parathormonului, organismul nu mai activează eficient vitamina D.

Corectarea magneziului

Tratamentul presupune în principal corectarea deficitelor de calciu, vitamina D și magneziu prin suplimentare. Dacă hipoparatiroidismul este cauzat de un magneziu foarte scăzut, corectarea acestuia poate duce la revenirea funcției paratiroidelor.

Terapia de substituție cu parathormon

Uneori este necesară terapia de substituție cu parathormon, atunci când suplimentele singure nu reușesc să aducă valorile în limite normale.

Un exemplu recent este palopegteriparatida. Aceasta a fost aprobată în Uniunea Europeană în noiembrie 2023, pentru tratamentul hipoparatiroidismului cronic la adulți. Este un analog de parathormon cu acțiune prelungită, administrat prin injecție subcutanată. În studiile clinice, a ajutat la menținerea calciului în limite normale cu o nevoie minimă de suplimente clasice, însă siguranța pe termen lung continuă să fie evaluată. Disponibilitatea și indicația acestui tratament se discută cu medicul endocrinolog.

Monitorizarea pe termen lung

Hipoparatiroidismul cronic necesită controale periodice ale calciului, fosforului, magneziului, funcției renale și calciului urinar. Ajustarea dozelor se face în funcție de aceste rezultate, deoarece atât calciul prea scăzut, cât și cel prea crescut pot crea probleme.

Posibile complicații ale hipoparatiroidismului

Cele mai frecvente complicații ale hipoparatiroidismului sunt boala cronică de rinichi și litiaza renală (pietrele la rinichi). Alte complicații posibile sunt cataracta, tulburările cognitive, aritmiile cardiace, anxietatea și depresia. Complicațiile renale par să fie legate, în parte, de tratamentul clasic.

Forma cronică poate determina și depunerea de calciu în anumite zone ale creierului (calcificări ale ganglionilor bazali), precum și anomalii osoase și dentare. Aceste riscuri sunt motivul pentru care monitorizarea regulată este atât de importantă.

Viața de zi cu zi cu hipoparatiroidism

Mulți pacienți pot avea o viață activă cu un tratament bine ajustat. Câteva aspecte care pot ajuta:

  • respectați schema de tratament stabilită de medic și nu modificați singuri dozele;
  • mergeți la analizele de control programate;
  • notați simptomele (furnicături, crampe, oboseală) și discutați-le la consultație;
  • întrebați medicul dacă este cazul să faceți modificări în alimentație, de exemplu privind aportul de calciu și de alimente bogate în fosfor;
  • informați orice medic care vă tratează, inclusiv medicul stomatolog sau chirurgul, despre diagnosticul de hipoparatiroidism.

Întrebări frecvente despre hipoparatiroidism

Hipoparatiroidismul este același lucru cu hipotiroidismul?

Nu. Hipotiroidismul înseamnă o producție scăzută de hormoni tiroidieni. Hipoparatiroidismul înseamnă o producție scăzută de parathormon, hormon produs de glandele paratiroide. Cele două afecțiuni pot apărea uneori împreună, de exemplu după îndepărtarea chirurgicală a tiroidei, dar sunt diferite și se tratează diferit.

Hipoparatiroidismul după operația de tiroidă trece de la sine?

În multe cazuri, da. Majoritatea formelor apărute după operațiile pe gât se remit în primele 6 luni, însă aproximativ un sfert dintre cazuri rămân permanente. Evoluția se urmărește prin analize, sub supravegherea medicului.

Ce analize arată hipoparatiroidismul?

Analizele de bază sunt calciul, parathormonul (PTH), fosforul și magneziul din sânge, împreună cu creatinina. Medicul poate recomanda și determinarea calciului în urină.

Hipoparatiroidismul se poate vindeca?

Depinde de cauză. Formele temporare, precum cele apărute după unele operații sau cele cauzate de lipsa magneziului, se pot remite. Formele permanente nu dispar, dar pot fi controlate cu tratament și monitorizare.

Pot lua singur suplimente de calciu dacă am furnicături?

Nu este recomandat. Furnicăturile pot avea multe cauze, iar suplimentele de calciu și vitamina D în doze nepotrivite pot avea efecte nedorite, inclusiv asupra rinichilor. Discutați întâi cu medicul.

Ce medic tratează hipoparatiroidismul?

De regulă, medicul endocrinolog. În funcție de complicații sau de cauză, pot fi implicați și medicul nefrolog, oftalmologul sau chirurgul endocrin.

Concluzie

Hipoparatiroidismul este o afecțiune rară, dar cu impact real asupra vieții de zi cu zi. Furnicăturile, crampele, oboseala sau dificultățile de concentrare pot fi semnale ale unui nivel scăzut de calciu, mai ales la persoanele care au trecut printr-o operație la nivelul gâtului.

Vestea bună este că diagnosticul se poate stabili prin analize simple, iar tratamentul și monitorizarea atentă pot ajuta la controlul simptomelor și la reducerea riscului de complicații. Dacă recunoașteți unele dintre aceste simptome, o programare la medicul endocrinolog este un prim pas firesc. Deciziile privind diagnosticul și tratamentul se iau întotdeauna împreună cu medicul specialist.

 

Disclaimer


Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;

  • Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.

  • Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.

  • Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.

  • Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.



source https://biomedscan.ro/hipoparatiroidismul/

No comments:

Post a Comment

Diabetul de tip 1 la adolescenți

Diabetul de tip 1 la adolescenți Diabetul de tip 1 este o boală autoimună. Si...