Retinopatia diabetică: cauze, simptome, stadii și opțiuni de tratament
Dacă trăiți cu diabet, probabil ați auzit deja că „diabetul poate afecta ochii”. Poate că v-ați îngrijorat pentru o clipă, apoi ați lăsat gândul deoparte, mai ales dacă vedeți bine și nu aveți niciun disconfort. Este o reacție firească și foarte des întâlnită.
Problema este că retinopatia diabetică, principala complicație oculară a diabetului, poate evolua în tăcere. Unele persoane nu au niciun simptom în stadiile incipiente, iar modificările de la nivelul retinei încep să se producă înainte ca vederea să se schimbe vizibil.
Vestea bună este că astăzi există metode eficiente de depistare precoce și tratamente care pot reduce semnificativ riscul de pierdere a vederii, mai ales atunci când boala este descoperită devreme. Acest articol vă explică, într-un limbaj accesibil, ce este retinopatia diabetică, cum se manifestă, cum se diagnostichează și ce opțiuni de tratament există, astfel încât să puteți discuta mai bine cu medicul dumneavoastră.
Ce este retinopatia diabetică?
Retinopatia diabetică este o afecțiune a ochiului care apare ca o complicație a diabetului zaharat. Ea afectează vasele mici de sânge din retină, stratul sensibil la lumină aflat la polul posterior al ochiului.
Retina este țesutul sensibil la lumină din spatele ochiului, cu rol esențial în vedere, iar vasele de sânge din retină pot fi afectate de diabet, ceea ce duce la afecțiunea numită retinopatie diabetică.
Rolul retinei în vedere
Vă puteți imagina retina ca pe senzorul unei camere foto. Lumina care intră în ochi este transformată de retină în semnale electrice, care ajung apoi la creier prin nervul optic. Zona centrală a retinei se numește maculă și este responsabilă de vederea fină, cea folosită la citit, la recunoașterea fețelor sau la condus.
Retina are nevoie de un flux constant de sânge pentru a funcționa. Acest sânge ajunge acolo prin vase foarte subțiri, numite capilare.
Cum afectează diabetul vasele de sânge din ochi
În timp, valorile prea mari ale glicemiei deteriorează vasele mici de sânge care hrănesc retina și îi reduc aportul de sânge. În stadiile avansate ale retinopatiei diabetice, ochiul încearcă să dezvolte vase de sânge noi. Aceste vase nou formate nu se dezvoltă corect și se pot rupe sau pot lăsa să treacă sânge cu ușurință.
Retinopatia diabetică afectează, de obicei, ambii ochi, deși nu întotdeauna în același grad.
De ce apare retinopatia diabetică?
Mecanismul explicat simplu
În stadiile incipiente ale retinopatiei diabetice, pereții vaselor de sânge din retină slăbesc. Din pereții vaselor apar mici dilatații, care uneori lasă să se scurgă lichid și sânge în retină. Țesutul retinian se poate umfla, iar în retină pot apărea pete albicioase. Pe măsură ce retinopatia diabetică avansează, pot crește vase de sânge noi care pun în pericol vederea.
În termeni medicali, aceste mici dilatații ale pereților vasculari se numesc microanevrisme, iar depunerile albicioase sunt exsudate. Când zone întregi de retină rămân fără suficient oxigen, organismul eliberează o substanță numită VEGF (factor de creștere a endoteliului vascular), care stimulează apariția de vase noi, fragile. Acest proces se numește neovascularizație.
Factori care cresc riscul
Riscul de a dezvolta retinopatie diabetică este influențat de mai mulți factori. Printre cei mai frecvent discutați în literatura medicală se numără:
- durata de când persoana are diabet, indiferent de tip;
- valorile crescute ale glicemiei pe termen lung, reflectate de hemoglobina glicozilată (HbA1c);
- tensiunea arterială crescută;
- valorile crescute ale colesterolului și trigliceridelor;
- afectarea rinichilor asociată diabetului;
- fumatul;
- sarcina, la femeile care aveau deja diabet.
Apariția diabetului în timpul sarcinii, numit diabet gestațional, sau prezența diabetului înainte de sarcină poate crește riscul de retinopatie diabetică. Dacă sunteți însărcinată, medicul dumneavoastră poate recomanda examinări oftalmologice suplimentare pe parcursul sarcinii.
Este important de reținut că prezența unuia sau a mai multor factori de risc nu înseamnă că veți dezvolta obligatoriu retinopatie. La fel, absența lor nu exclude complet această posibilitate. Din acest motiv, controalele periodice rămân recomandate tuturor persoanelor cu diabet.
Stadiile retinopatiei diabetice
Medicii împart retinopatia diabetică în două mari categorii, în funcție de prezența vaselor de sânge nou formate.
Retinopatia diabetică neproliferativă
Este forma inițială, în care nu au apărut încă vase de sânge noi. La examinare, medicul poate observa microanevrisme, mici hemoragii, exsudate sau zone de retină slab irigate. În funcție de extinderea acestor modificări, retinopatia neproliferativă poate fi descrisă ca ușoară, moderată sau severă.
Multe persoane aflate în acest stadiu văd bine și nu au niciun simptom.
Retinopatia diabetică proliferativă
Este forma avansată. Stadiul proliferativ al retinopatiei diabetice se caracterizează prin apariția de vase de sânge noi la nivelul retinei, ca urmare a lipsei de oxigen. Aceste vase nou formate sunt fragile și predispuse la sângerare în retină sau în corpul vitros, ceea ce poate duce la dezlipire de retină prin tracțiune și la pierderea vederii.
Corpul vitros (numit și umoare vitroasă) este gelul transparent care umple interiorul ochiului.
Edemul macular diabetic
Edemul macular diabetic înseamnă acumularea de lichid la nivelul maculei, zona centrală a retinei. Poate apărea în orice stadiu al retinopatiei diabetice, inclusiv în cele incipiente, și reprezintă una dintre principalele cauze ale scăderii vederii centrale la persoanele cu diabet. Se manifestă adesea prin vedere încețoșată sau distorsionată la citit.
Simptomele retinopatiei diabetice
La început, retinopatia diabetică poate să nu producă niciun simptom sau doar tulburări ușoare de vedere. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:
- pete sau filamente întunecate care plutesc în câmpul vizual, numite corpi flotanți;
- vedere încețoșată;
- modificări ale vederii;
- zone întunecate sau goale în câmpul vizual;
- scăderea vederii.
Unele persoane descriu și o vedere care variază de la o zi la alta, dificultăți la distingerea culorilor sau vedere mai slabă în condiții de lumină scăzută.
De ce boala poate evolua fără semne
Retinopatia diabetică deteriorează treptat vasele de sânge ale retinei. Pe măsură ce afecțiunea se instalează, este posibil să nu observați niciun simptom, însă leziunile apar chiar înainte de apariția simptomelor. Deseori nu există simptome până când retinopatia nu ajunge într-un stadiu moderat sau avansat.
Acesta este motivul pentru care „văd bine” nu este un argument suficient pentru a amâna controlul oftalmologic.
Semne care necesită evaluare rapidă
Apariția bruscă a unor corpi flotanți numeroși, senzația de perdea sau umbră care acoperă o parte din câmpul vizual, ori scăderea rapidă a vederii sunt situații în care este recomandat să contactați cât mai repede un medic oftalmolog.
Complicațiile posibile ale retinopatiei diabetice
Netratată, retinopatia diabetică poate duce la complicații care afectează vederea. Cele descrise cel mai frecvent în literatura medicală sunt:
- hemoragia vitreană, adică sângerarea în gelul din interiorul ochiului, care poate produce vedere încețoșată sau apariția bruscă a corpilor flotanți;
- dezlipirea de retină prin tracțiune, cauzată de țesutul cicatricial care trage de retină;
- edemul macular diabetic, cu afectarea vederii centrale;
- glaucomul neovascular, o formă de creștere a presiunii intraoculare asociată cu vase nou formate.
Retinopatia diabetică poate duce la orbire, în special dacă diabetul sau alte probleme de sănătate nu sunt bine controlate. Menționăm acest lucru nu pentru a alarma, ci pentru a sublinia de ce depistarea precoce contează atât de mult.
Cum se pune diagnosticul de retinopatie diabetică
Diagnosticul este stabilit de medicul oftalmolog, în urma unei examinări a retinei. Nu se poate pune pe baza simptomelor sau a analizelor de sânge.
Examenul fundului de ochi cu dilatarea pupilei
Este investigația de bază. Medicul instilează picături care dilată pupila, apoi examinează retina. Picăturile pot produce o senzație trecătoare de usturime, iar vederea poate rămâne încețoșată pentru câteva ore. De aceea, este de preferat să nu conduceți imediat după examinare.
Tomografia în coerență optică (OCT)
OCT este o investigație nedureroasă, care nu presupune contact cu ochiul și oferă imagini detaliate ale straturilor retinei. În cadrul evaluării poate fi efectuată o examinare mai detaliată a ochilor cu un alt tip de cameră, numită tomografie în coerență optică (scanare OCT). Este utilă mai ales pentru depistarea și monitorizarea edemului macular.
Angiografia cu fluoresceină și retinofotografia
Angiografia cu fluoresceină presupune injectarea unei substanțe de contrast într-o venă de la braț, urmată de fotografierea retinei, pentru a evidenția zonele cu vase blocate sau cu scurgeri. Retinofotografia, adică fotografierea retinei, este folosită frecvent în programele de screening.
La o examinare de screening se citesc litere pe un panou, se instilează picături în ochi, iar apoi pacientul privește într-o cameră care fotografiază partea din spate a ochilor, fără a atinge ochiul. Fotografiile sunt ulterior verificate de un specialist.
În unele centre sunt folosite și sisteme automate de analiză a imaginilor retiniene. Beneficiile și modul optim de utilizare a acestui tip de screening sunt încă în curs de stabilire.
Când și cât de des trebuie făcut controlul oftalmologic
Intervalele de mai jos reflectă recomandările internaționale generale. Medicul dumneavoastră poate stabili un ritm diferit, adaptat situației dumneavoastră.
Diabet zaharat de tip 1
Adulții cu diabet zaharat de tip 1 ar trebui să efectueze un prim examen oftalmologic complet, cu dilatarea pupilei, în primii 5 ani de la debutul diabetului. Explicația este că retinopatia are nevoie, în general, de cel puțin 5 ani pentru a se dezvolta după instalarea valorilor crescute ale glicemiei.
Diabet zaharat de tip 2
Persoanele cu diabet zaharat de tip 2, care este posibil să fi avut ani de zile glicemii crescute nediagnosticate și care au un risc semnificativ de a avea deja retinopatie, ar trebui să efectueze un prim examen oftalmologic complet, cu dilatarea pupilei, chiar în momentul diagnosticului de diabet.
Ulterior, examinările se repetă de regulă anual la persoanele fără retinopatie sau cu forme ușoare, iar în cazul în care unul sau mai multe examene au fost normale, se poate lua în considerare un interval de 1 până la 2 ani. Intervalele de screening trebuie totuși ajustate în funcție de factorii de risc pentru apariția și agravarea retinopatiei.
În Marea Britanie, de exemplu, programul național de screening funcționează după principii asemănătoare: este recomandat ca orice persoană cu diabet cu vârsta de 12 ani sau peste să fie inclusă în screening, iar dacă ultimele două rezultate nu au arătat semne de retinopatie, testul se repetă de obicei la fiecare 2 ani, în timp ce persoanele cu semne de retinopatie continuă screeningul la 6 sau la 12 luni.
Sarcina și diabetul
Femeile care aveau diabet înainte de sarcină au nevoie, de regulă, de o supraveghere oftalmologică mai atentă, cu examinări suplimentare pe parcursul sarcinii, așa cum stabilește medicul curant.
Dacă la screening apar semne de retinopatie diabetică, se recomandă trimiterea promptă către un medic oftalmolog.
Tratamentul retinopatiei diabetice
Tratamentul se stabilește individual, în funcție de stadiul bolii, de starea maculei și de starea generală de sănătate. Nicio opțiune nu este potrivită pentru toată lumea, iar decizia se ia împreună cu medicul specialist.
Controlul glicemiei, al tensiunii arteriale și al colesterolului
Aceasta este baza. Tratamentul corect al diabetului este cea mai bună modalitate de a preveni pierderea vederii. Menținerea glicemiei, a tensiunii arteriale și a valorilor lipidelor în intervalele stabilite de medicul curant poate reduce riscul de apariție și de agravare a retinopatiei.
O observație utilă: statusul retinian ar trebui evaluat atunci când se intensifică tratamentul de scădere a glicemiei, deoarece scăderile rapide ale HbA1c pot fi asociate cu o agravare inițială a retinopatiei. Acest lucru nu înseamnă că tratamentul trebuie evitat, ci că este util ca ochii să fie verificați în această perioadă.
Injecțiile intravitreene (terapia anti-VEGF)
Medicul poate recomanda tratamentul cu medicamente anti-VEGF, cum sunt aflibercept, bevacizumab sau ranibizumab. Aceste medicamente blochează creșterea vaselor de sânge anormale din ochi și pot opri scurgerile de lichid, ceea ce ajută la tratarea edemului macular diabetic. Medicamentul este injectat în ochi în cadrul unor vizite în cabinet. În primele luni sunt necesare mai multe ședințe de tratament, iar ulterior numărul acestora scade. Medicul folosește un anestezic local, astfel încât procedura să nu fie dureroasă, iar acul utilizat are aproximativ grosimea unui fir de păr.
Tratamentele anti-VEGF pot opri agravarea pierderii vederii și, la unele persoane, pot îmbunătăți vederea.
Corticosteroizii intravitreeni
În anumite situații, mai ales atunci când edemul macular nu răspunde suficient la terapia anti-VEGF, medicul poate lua în considerare implanturi sau injecții cu corticosteroizi. Aceste tratamente au propriile beneficii și riscuri, printre care creșterea presiunii intraoculare și apariția cataractei, motiv pentru care necesită monitorizare atentă.
Tratamentul laser
Tratamentul laser, numit și fotocoagulare, creează arsuri minuscule în interiorul ochiului cu ajutorul unui fascicul de lumină. Fotocoagularea focală sau în grilă acționează pe o zonă mică a retinei, pentru tratarea edemului macular diabetic. Fotocoagularea panretiniană acoperă o suprafață mai mare a retinei și tratează creșterea vaselor de sânge anormale din retinopatia diabetică proliferativă.
Tratamentul se efectuează de obicei pe parcursul mai multor vizite în cabinet, folosind un anestezic local. Laserul poate împiedica agravarea bolii oculare, ceea ce este important pentru prevenirea pierderii vederii, însă are o probabilitate mai mică de a reface vederea deja pierdută comparativ cu medicamentele anti-VEGF.
Vitrectomia
Vitrectomia este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează gelul transparent din centrul ochiului, numit corp vitros. Procedura tratează problemele cauzate de sângerările severe sau de țesutul cicatricial din retinopatia diabetică proliferativă.
Un studiu care a comparat cele două abordări la pacienți cu hemoragie vitreană a arătat rezultate apropiate pe termen mediu: participanții au fost repartizați fie la tratament cu aflibercept, fie la vitrectomie promptă cu fotocoagulare laser, iar la 4 săptămâni acuitatea vizuală a fost semnificativ mai bună în grupul operat, însă la 24 de săptămâni grupul tratat cu anti-VEGF a ajuns la valori similare. Alegerea între aceste opțiuni ține de particularitățile fiecărui caz și se face împreună cu medicul oftalmolog.
Se poate preveni retinopatia diabetică?
Nu există o metodă care să garanteze prevenirea completă. Totuși, riscul poate fi redus semnificativ, iar evoluția poate fi încetinită.
Ce puteți face zilnic
- urmați planul de tratament al diabetului stabilit de medic și luați medicația conform indicațiilor;
- monitorizați glicemia așa cum v-a recomandat medicul și discutați valorile la controale;
- țineți sub control tensiunea arterială și valorile colesterolului;
- renunțați la fumat, dacă fumați, și cereți sprijin specializat pentru asta;
- mențineți un nivel de activitate fizică adaptat stării dumneavoastră, discutat în prealabil cu medicul;
- respectați programările pentru examenul oftalmologic, chiar dacă vedeți bine;
- anunțați rapid medicul dacă observați orice modificare a vederii.
De ce screeningul este important chiar dacă vedeți bine
Dacă aveți diabet, este recomandat un examen oftalmologic anual cu dilatarea pupilei, efectuat de un specialist în îngrijirea ochilor, chiar dacă vederea vi se pare normală. Screeningul poate depista afecțiunea din timp, înainte să observați modificări ale vederii, iar identificarea și tratarea precoce a bolii oculare diabetice pot reduce pierderea vederii.
Merită menționat și că niciun test de screening nu este fiabil în proporție de 100%. Dacă observați modificări ale vederii între două controale, nu așteptați următoarea programare.
Viața cu retinopatie diabetică
Un diagnostic de retinopatie diabetică poate fi neliniștitor, dar nu înseamnă automat pierderea vederii. Multe persoane își păstrează o vedere funcțională ani de zile, cu monitorizare periodică și tratament aplicat la timp.
Dacă vederea a fost deja afectată, există servicii de reabilitare vizuală și dispozitive ajutătoare care pot îmbunătăți activitățile zilnice. Medicul oftalmolog vă poate îndruma către astfel de resurse.
Întrebări utile pentru consultația oftalmologică
Vă poate ajuta să notați înainte de consultație câteva întrebări, de exemplu:
- În ce stadiu se află retinopatia mea?
- Am și edem macular?
- La ce interval trebuie să revin la control?
- Ce opțiuni de tratament sunt potrivite în cazul meu și ce riscuri au?
- Ce modificări ale vederii ar trebui să mă determine să vă contactez mai devreme?
- Ce valori ale glicemiei, tensiunii și colesterolului sunt potrivite pentru mine?
Este util să notați simptomele pe care le aveți, dacă există, înainte de consultație.
Când să mergeți de urgență la medic
Contactați cât mai repede un medic oftalmolog sau serviciul de urgență dacă apar:
- scăderea bruscă a vederii la unul sau la ambii ochi;
- apariția bruscă a numeroși corpi flotanți sau a unor „fulgere” luminoase;
- senzația de perdea, umbră sau cortină care acoperă o parte din câmpul vizual;
- durere oculară intensă, însoțită de înroșirea ochiului.
Dacă observați modificări ale vederii, adresați-vă rapid unui specialist.
Întrebări frecvente despre retinopatia diabetică
Retinopatia diabetică doare? De regulă, nu. Retinopatia diabetică nu produce durere, iar în stadiile incipiente poate să nu dea niciun simptom. Durerea oculară asociată cu înroșirea ochiului și scăderea vederii necesită însă evaluare urgentă.
Retinopatia diabetică se vindecă? Nu se poate vorbi despre o vindecare în sensul unei reveniri complete la starea inițială. Tratamentele actuale urmăresc oprirea sau încetinirea evoluției și protejarea vederii. Tratamentele anti-VEGF pot opri agravarea pierderii vederii și, la unele persoane, pot îmbunătăți vederea, în timp ce laserul are o probabilitate mai mică de a reface vederea deja pierdută.
Cât de repede apare retinopatia diabetică după diagnosticul de diabet? Depinde de tipul de diabet și de controlul glicemic. Se estimează că retinopatia are nevoie de cel puțin 5 ani pentru a se dezvolta după instalarea hiperglicemiei, însă persoanele cu diabet de tip 2 pot avea deja modificări retiniene în momentul diagnosticului, pentru că au putut trăi ani de zile cu glicemii crescute nedepistate.
Ce înseamnă edem macular diabetic? Este acumularea de lichid în maculă, zona centrală a retinei. Afectează în special vederea de detaliu, folosită la citit sau la recunoașterea fețelor, și poate apărea în orice stadiu al retinopatiei diabetice.
Pot conduce după examenul fundului de ochi? De obicei nu imediat. Picăturile care dilată pupila pot produce vedere încețoșată timp de câteva ore. Este recomandat să veniți însoțit sau să folosiți un mijloc de transport alternativ.
Injecțiile în ochi sunt dureroase? Medicul folosește un anestezic local, iar acul utilizat are aproximativ grosimea unui fir de păr. Majoritatea pacienților descriu procedura ca fiind suportabilă. Orice disconfort sau simptom apărut după injecție trebuie raportat medicului.
Dacă am glicemia bine controlată, mai am nevoie de control oftalmologic? Da. Un examen oftalmologic anual cu dilatarea pupilei este recomandat chiar dacă vederea pare normală. Medicul poate stabili ulterior un interval mai lung, dacă rezultatele o permit.
Retinopatia diabetică afectează ambii ochi? De obicei, ambii ochi sunt afectați, dar gradul de afectare poate fi diferit. Din acest motiv, examinarea se face întotdeauna bilateral.
Poate sarcina agrava retinopatia diabetică? Diabetul prezent înainte de sarcină sau diabetul apărut în sarcină poate crește riscul de retinopatie diabetică, iar medicul poate recomanda examinări oftalmologice suplimentare pe parcursul sarcinii.
Concluzii
Retinopatia diabetică este una dintre cele mai importante complicații ale diabetului, dar și una dintre cele care beneficiază cel mai mult de depistarea precoce. Pentru că poate evolua fără simptome, singura modalitate sigură de a ști cum stau lucrurile este examinarea retinei de către un medic oftalmolog.
Controlul glicemiei, al tensiunii arteriale și al colesterolului, împreună cu respectarea programărilor de screening, rămân cele mai eficiente instrumente de protecție a vederii. Iar atunci când retinopatia diabetică este deja prezentă, există opțiuni de tratament care pot încetini evoluția bolii și pot proteja vederea.
Dacă aveți diabet și nu ați mai făcut un control oftalmologic în ultimul an, sau dacă ați observat orice modificare a vederii, discutați cu medicul dumneavoastră de familie, cu medicul diabetolog sau cu un medic oftalmolog despre programarea unei evaluări. Toate deciziile privind diagnosticul și tratamentul trebuie luate împreună cu medicul specialist, în funcție de situația dumneavoastră individuală.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
-
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
-
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
-
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
-
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
source https://biomedscan.ro/retinopatia-diabetica/
No comments:
Post a Comment