Sindromul secreției inadecvate de ADH (SIADH)
Poate ați primit rezultatele unor analize și ați observat că sodiul din sânge este scăzut. Sau poate medicul a pomenit, în timpul unei internări, de „SIADH”. Un astfel de termen poate crea îngrijorare, mai ales când nu este clar ce înseamnă și ce urmează.
Sindromul secreției inadecvate de ADH (SIADH) este o tulburare în care organismul reține mai multă apă decât are nevoie, ceea ce diluează sodiul din sânge. Vestea bună este că, potrivit Cleveland Clinic, SIADH este o afecțiune relativ frecventă, cu mai multe cauze posibile, și este tratabilă.
În acest articol găsiți, pe înțelesul tuturor, ce este SIADH, de ce apare, ce simptome poate da și cum se stabilesc diagnosticul și tratamentul.
Ce este sindromul secreției inadecvate de ADH (SIADH)?
Rolul hormonului antidiuretic (ADH) în organism
Hormonul antidiuretic, prescurtat ADH, se mai numește și vasopresină. Acest hormon ajută rinichii să regleze cantitatea de apă pe care corpul o elimină prin urină.
ADH este produs de hipotalamus, o zonă a creierului, și este depozitat și eliberat de lobul posterior al hipofizei (neurohipofiza). Printre rolurile sale se numără menținerea echilibrului dintre apă și sodiu în sânge, reglarea tensiunii arteriale și participarea la funcționarea rinichilor.
În mod normal, când sângele devine prea diluat, secreția de ADH scade. O osmolalitate plasmatică scăzută inhibă eliberarea de vasopresină, permițând rinichilor să producă urină diluată. Astfel, surplusul de apă este eliminat.
Ce se întâmplă în SIADH
În SIADH, acest mecanism de control nu mai funcționează corect. Organismul produce prea mult ADH și reține prea multă apă, ceea ce duce de obicei la un nivel scăzut al sodiului în sânge, numit hiponatremie.
Este important de reținut că problema principală nu este lipsa de sodiu, ci excesul relativ de apă, care „diluează” sodiul. Din acest motiv, simptomele SIADH sunt în mare parte cele ale hiponatremiei.
În literatura medicală, afecțiunea mai este întâlnită și sub denumirea de sindrom Schwartz-Bartter.
Cât de frecvent este SIADH și cine este mai expus?
Hiponatremia, definită ca o concentrație a sodiului seric sub 135 mEq/l, este cea mai frecventă tulburare electrolitică din practica medicală, iar SIADH este una dintre cauzele sale principale, în special la pacienții oncologici și la cei internați.
Conform MSD Manual, SIADH este frecvent la vârstnici și destul de frecvent la persoanele spitalizate. Cleveland Clinic precizează că afecțiunea apare mai ales la persoane care sunt deja internate în spital.
Cauzele sindromului secreției inadecvate de ADH (SIADH)
SIADH nu este, de regulă, o boală de sine stătătoare, ci o consecință a altei afecțiuni sau a unui tratament. Lista cauzelor posibile este lungă, iar identificarea lor necesită de obicei investigații suplimentare.
Afecțiuni ale creierului și sistemului nervos
Printre cauzele neurologice descrise de MSD Manual se numără abcesul cerebral, hemoragia între membranele care învelesc creierul, encefalita, sindromul Guillain-Barré, traumatismele craniene, meningita, accidentul vascular cerebral și tumorile.
Afecțiuni pulmonare
Insuficiența respiratorie acută, pneumonia și tuberculoza pot fi asociate cu SIADH.
Anumite tipuri de cancer
SIADH poate apărea atunci când vasopresina este produsă în afara hipofizei, cum se întâmplă în unele cancere pulmonare și în alte tipuri de cancer. Această producție „în afara locului obișnuit” se numește secreție ectopică. Dintre cancerele asociate, MSD Manual menționează tumori ale sistemului nervos central, ale duodenului, ale plămânului (în special carcinomul pulmonar cu celule mici), limfomul și cancerul pancreatic.
Medicamente
Unele medicamente pot stimula eliberarea de ADH sau îi pot amplifica efectul. Anumite medicamente sunt menționate printre factorii care cresc secreția de vasopresină. În literatura medicală sunt descrise, printre altele, unele antidepresive, unele medicamente antiepileptice, unele antipsihotice și anumite chimioterapice.
Dacă urmați un tratament și aveți sodiul scăzut, nu opriți și nu modificați singur medicația. Discutați cu medicul care v-a prescris-o.
Alte situații: intervenții chirurgicale, durere, greață
Intervențiile chirurgicale și subnutriția se numără și ele printre cauzele posibile. Uneori SIADH apare doar temporar, în contextul unei boli acute sau după o operație.
Simptomele SIADH
Simptome în formele ușoare
Simptomele SIADH sunt, de regulă, cele legate de nivelul scăzut al sodiului în sânge. Pot apărea stare de lentoare, greață, slăbiciune musculară, senzație de dezechilibru și confuzie, iar unele persoane au antecedente de căderi.
Când sodiul scade ușor și lent, simptomele pot fi discrete sau pot lipsi. Uneori, hiponatremia este descoperită întâmplător, la analize de rutină.
Severitatea depinde de cât de repede se instalează tulburarea și de gradul hiponatremiei: formă ușoară, cu sodiu seric între 130 și 135 mmol/l, moderată, între 125 și 129 mmol/l, și severă, sub 125 mmol/l.
Deoarece aceste simptome sunt nespecifice, ele pot avea și alte cauze. Din acest motiv, medicul poate recomanda mai multe analize pentru a exclude alte afecțiuni.
Semne care necesită asistență medicală urgentă
Dacă apar simptome de hiponatremie severă, precum confuzie, delir sau convulsii, este necesară prezentarea cât mai rapidă la cel mai apropiat spital. Aceleași recomandări sunt valabile în cazul somnolenței accentuate, al vărsăturilor repetate sau al unei stări de rău care se agravează.
Cum se pune diagnosticul de SIADH?
Analize de sânge și de urină
Diagnosticul se bazează pe analize de sânge și de urină, prin care se măsoară nivelul sodiului și potasiului și se determină cât de concentrate sunt sângele și urina.
Pe scurt, medicul caută o combinație specifică: sânge diluat (osmolalitate plasmatică scăzută) și, în același timp, urină mai concentrată decât ar fi normal în această situație. MSD Manual definește SIADH ca prezența unei urini care nu este diluată maximal, în condițiile unei osmolalități serice scăzute.
Excluderea altor cauze de hiponatremie
SIADH este un diagnostic care se stabilește după excluderea altor cauze. Medicii suspectează SIADH la persoanele cu hiponatremie care nu poate fi explicată de alți factori, precum durerea, stresul, efortul fizic intens sau anumite afecțiuni ale inimii, tiroidei, rinichilor sau glandelor suprarenale.
De aceea, medicul poate recomanda și evaluarea funcției tiroidiene, renale și suprarenale, precum și un examen clinic pentru a vedea dacă există semne de deshidratare sau de retenție de lichide (edeme).
Investigații pentru identificarea cauzei
După confirmarea SIADH, următorul pas este căutarea cauzei. În funcție de suspiciune, medicul poate recomanda investigații imagistice, de exemplu o radiografie sau o tomografie computerizată (CT) toracică, ori o rezonanță magnetică (RMN) cerebrală. Decizia privind investigațiile potrivite aparține medicului, în funcție de istoricul și simptomele fiecărui pacient.
Tratamentul sindromului secreției inadecvate de ADH (SIADH)
Tratamentul este stabilit de medic și depinde de severitatea hiponatremiei, de viteza cu care s-a instalat și de cauza de fond. Opțiunile includ restricția aportului de apă, uneori clorură de sodiu administrată oral sau intravenos și, mai rar, medicamente care blochează receptorii vasopresinei, precum conivaptanul sau tolvaptanul.
Tratarea cauzei
Ori de câte ori este posibil, se tratează cauza SIADH. De exemplu, dacă un medicament este implicat, medicul poate evalua oportunitatea ajustării sau înlocuirii lui. În cazul unei infecții pulmonare, tratarea infecției poate duce la ameliorarea hiponatremiei.
Restricția de lichide
Restricția de lichide înseamnă limitarea cantității de apă și de alte lichide consumate zilnic, pentru ca organismul să poată elimina surplusul. Cantitatea exactă se stabilește individual de către medic. Nu este recomandat să vă impuneți singur o restricție de lichide fără indicație medicală.
Alte opțiuni de tratament
În anumite situații, medicul poate recomanda suplimentarea de sodiu sau medicamente care reduc efectul ADH asupra rinichilor. În formele severe, tratamentul se face în spital, cu monitorizare atentă.
De ce sodiul se corectează treptat
În cazul hiponatremiei cronice, creșterea sodiului prea rapidă poate afecta sistemul nervos, printr-o complicație numită sindrom de demielinizare osmotică. De aceea, corectarea se face gradat, sub supraveghere medicală, cu analize repetate.
Complicații posibile
Majoritatea complicațiilor SIADH sunt legate de hiponatremie. În formele ușoare și cronice pot apărea tulburări de echilibru și de atenție, care cresc riscul de cădere, mai ales la vârstnici. În formele severe sau instalate rapid pot apărea confuzie, convulsii și alterarea stării de conștiență, situații care necesită tratament de urgență.
Când este recomandat să mergeți la medic?
Este recomandat să discutați cu medicul dacă:
- analizele au arătat un nivel scăzut al sodiului în sânge;
- aveți greață, dureri de cap, oboseală persistentă, crampe musculare sau senzație de dezechilibru, fără o explicație clară;
- ați început recent un tratament nou și ați observat astfel de simptome;
- aveți o boală cronică pulmonară, neurologică sau oncologică și apar modificări ale stării generale.
Cleveland Clinic recomandă discuția cu medicul dacă apar simptome posibile de SIADH, precum crampe musculare sau modificări ale stării mentale. În funcție de context, evaluarea poate fi făcută de medicul de familie, de un medic de medicină internă, endocrinolog sau nefrolog.
Întrebări frecvente despre SIADH
Ce înseamnă SIADH?
SIADH este abrevierea din limba engleză pentru sindromul secreției inadecvate de hormon antidiuretic. Este o afecțiune în care organismul produce prea mult ADH, reține apă în exces și ajunge să aibă sodiul scăzut în sânge.
Este SIADH o boală gravă?
Gravitatea depinde de cât de scăzut este sodiul, de cât de repede a scăzut și de cauza de fond. Formele ușoare pot da puține simptome sau deloc, în timp ce hiponatremia severă poate necesita tratament de urgență. Evaluarea medicală este cea care stabilește gravitatea în fiecare caz.
SIADH se poate vindeca?
SIADH este tratabil. Când cauza este temporară, de exemplu o infecție sau un medicament, tulburarea se poate remite după tratarea cauzei. În alte situații, poate fi necesară monitorizare pe termen mai lung. Evoluția diferă de la o persoană la alta.
Ce analize arată SIADH?
Diagnosticul se bazează în principal pe sodiul din sânge, osmolalitatea sângelui, osmolalitatea și sodiul din urină, completate de analize pentru funcția rinichilor, tiroidei și glandelor suprarenale.
Care este diferența dintre SIADH și deshidratare?
Ambele pot fi însoțite de modificări ale sodiului, dar mecanismele sunt diferite. În SIADH, organismul reține apă în exces și, de regulă, nu există semne de deshidratare. De aceea, tratamentul este diferit, iar stabilirea diagnosticului corect de către medic este esențială.
Pot bea mai puține lichide dacă am sodiul scăzut?
Nu este recomandat să modificați singur aportul de lichide. Hiponatremia are mai multe cauze, iar în unele dintre ele restricția de lichide nu este indicată. Medicul stabilește dacă este nevoie de restricție și în ce măsură.
Ce legătură are SIADH cu cancerul pulmonar?
Unele tipuri de cancer, în special carcinomul pulmonar cu celule mici, pot produce o substanță cu efect de ADH. Totuși, SIADH are multe alte cauze, iar prezența lui nu înseamnă că există un cancer. Medicul este cel care decide ce investigații sunt necesare.
Concluzie
Sindromul secreției inadecvate de ADH (SIADH) este o afecțiune în care organismul reține prea multă apă, ceea ce duce la scăderea sodiului în sânge. Poate apărea în contextul unor boli neurologice, pulmonare sau oncologice, după anumite medicamente ori după intervenții chirurgicale.
Simptomele variază de la oboseală și greață până la confuzie sau convulsii în formele severe. Diagnosticul se pune prin analize de sânge și de urină și prin excluderea altor cauze, iar tratamentul vizează atât corectarea treptată a sodiului, cât și cauza de fond.
Dacă ați observat un nivel scăzut al sodiului la analize sau aveți simptome care vă îngrijorează, o discuție cu medicul specialist vă poate ajuta să aflați cauza și pașii potriviți pentru dumneavoastră. Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul se ia împreună cu medicul.
Disclaimer
Informațiile prezentate în acest articol sunt furnizate doar în scopuri informative și educaționale. Acest articol nu este menit să ofere sfaturi medicale și nu trebuie să fie folosit în locul unei consultări cu medicul dumneavoastră, nici pentru a stabili un diagnostic sau tratament;
-
Orice decizie privind diagnosticul și tratamentul afecțiunilor Dvs. medicale trebuie luată în urma consultării unui medic specialist.
-
Informațiile prezentate în acest articol sunt bazate pe cercetări și studii medicale actuale, dar trebuie să fiți conștienți că cercetarea și practica medicală sunt într-o continuă schimbare.
-
Nu garantăm că informațiile din acest articol sunt complete, precise, actualizate sau relevante pentru nevoile dumneavoastră individuale de sănătate.
-
Autorul și platforma nu își asumă responsabilitatea pentru orice acțiune, consecință sau neglijență pe care o luați în urma citirii sau a aplicării informațiilor prezentate în acest articol.
source https://biomedscan.ro/sindromul-secretiei-inadecvate-de-adh-siadh/
No comments:
Post a Comment